Călin Popescu Tăriceanu s-a legat de o promisiune din programul electoral cu care Klaus Iohannis a câştigat alegerile prezidenţiale din 2014 și care îi viza pe cetățenii din Republica Moldova. El a susținut, într-o postare pe Facebook, că șeful statului i-a uitat pe aceștia și că nu-i pasă decât de voturile lor.

Klaus Iohannis și promisiunea Pactului de la Snagov pentru Moldova

„Ca Președinte al României, îmi propun să construiesc un consens politic și social pentru a fixa ca prioritate națională parcursul european al Republicii Moldova, care a fost și va rămâne o temă majoră a României în context european. Indiferent de culoarea politică a guvernării de la București, România are o datorie față de cetățenii de dincolo de Prut, derivată tocmai din această relație specială…. La baza oricărui proiect major trebuie să existe un consens care trebuie construit, la nivelul societății, al clasei politice, al instituțiilor statului, Parlamentului etc. Președintele României va trebui să aibă un rol determinant în acest proces (…)

Ca Președinte al României, nevoia de a construi un „nou Snagov” pentru societatea românească va fi cadrul în care îmi voi asuma problematica Republicii Moldova”.

Emoționantul angajament de mai sus este desprins din programul electoral al candidatului Klaus Iohannis cu care a câștigat președinția în 2014.

Emoționant, dar vai, atât de găunos.

„Ca președinte al României”, ca să-l citez, dl.Iohannis nu doar că nu a schițat cel mai mic gest de a organiza cadrul pentru un nou Pact de la Snagov, dedicat fraților moldoveni, ci a lăsat, din contră, impresia că e uitat complet de Moldova, în ansamblu.

Nu e întâmplător faptul că, atunci când, în 2016, ambasadorul SUA la Chișinău, James Pettit, declara public și scandalos că Moldova trebuie „să rămână un stat suveran şi independent în interiorul unor graniţe sigure” și că „Moldova nu este România, are propria sa istorie şi propriile provocări”, dl. Klaus Werner Iohannis și premierul desemnat de el, Dacian Julien Cioloș, nu au avut nicio reacție. Din păcate, am fost singurul demnitar care a reacționat dur, declarând, între altele, că „dl. ambasador reia şi actualizează tezele lui Stalin, pe baza cărora a fost semnat în 1939 Pactul Ribbentrop-Molotov care a dus la amputarea teritorială a unor ţări din regiune printre care şi România”.

Nu e întâmplător nici scandalul provocat în martie anul acesta, când, întrebat de presă despre momentul reunificării, președintele a răspuns, sec: „când ambele popoare vor hotărî că vor acest lucru”, stupefiind întreaga nație.

Și nu e întâmplător nici faptul că, luna trecută, președintele a avut reacții confuze și întârziate vizavi de evenimentele tensionate de la Chișinău, mergând până la a cere instrucțiuni de la domnii Tusk și Juncker legat de ce ar trebui să facă și să spună.

Asta nu l-a împiedicat, în buna sa tradiție, să-și asume ulterior meritele pentru rezolvarea crizei, adică pentru că a trimis la Chișinău un consilier al său despre care nu e clar ce misiune a avut cu adevărat. Dacă este să ne luăm după ce spune media, singurul rezultat al acestei vizite este eliberarea rapidă a afaceristului Renato Usatîi. O eliberare considerată dubioasă de către însăși doamna Maia Sandu, noul premier de peste Prut, pe care am întâlnit-o ieri.

Realitatea, din păcate, este că domnului Iohannis nu îi pasă de Moldova decât, cel mult, din perspectiva voturilor pe care speră să le obțină de la frații noștri cu dublă cetățenie.

Domnului Iohannis nu îi pasă de prezentul ori viitorul Moldovei, nu face vizite acolo, nu dă semne că l-ar interesa unirea ori aducerea țării în UE, ba chiar are grijă să ne reamintească faptul că suntem „două popoare”.

Domnului Iohannis nu îi pasă dacă Moldova e hărăzită să rămână perpetuu o zonă-tampon între UE și Rusia, care să ajute vesticii să doarmă mai liniștiți.

Întrebarea nu e de ce nu a organizat dl. președinte „al doilea Snagov” dedicat problematicii relației cu frații de peste Prut, așa cum ne-a promis solemn în campanie. Întrebarea e dacă măcar a avut vreodată intenția să facă asta.

Vorbe frumoase care dau bine doar în programele electorale și nimic mai mult, într-o Românie a lucrului bine „tăcut”.

P.S.: Ca să nu cumva să întârzie vreun minuțel la Bruxelles, unde tace și ascultă, dar unde spera să aibă viitorul loc de muncă, președintele a chemat-o ieri la Cotroceni pe doamna Maia Sandu cu noaptea-n cap, la 8 dimineața, pentru o declarație comună. Nu de alta, dar să fie clară ordinea priorităților.”, a notat Călin Popescu Tăriceanu.