„O a doua măsură pe care am decis-o este una care cu siguranță va bucura pe foarte mulți români. După data de 15 mai, deci după ce se epuizează actuala stare de urgență, vom renunța la restrângerile care privesc persoane. Deci, nu vom prelungi restricțiile de deplasări individuale. Sau, invers spus, vom putea să ne deplasăm în spații publice fără să trebuiască să declarăm în prealabil unde mergem și de ce mergem. Este vorba despre libertatea de mișcare individuală.”
Aceasta este declarația făcută ieri de președintele Klaus Iohannis. Mai pe scurt, singurul lucru care se schimbă, cel puțin, așa cum reiese din afirmația sa, este că nu vom mai avea nevoie de acea declarație pe proprie răspundere ca să ieșim din case. În rest, totul rămâne ca până acum: mall-uri, biserici, restaurante, parcuri, toate acestea rămân închise.
Așadar, unde vom putea merge fără declarația pe proprie răspundere, când totul va rămâne, în continuare, închis?
Vom avea voie să ieșim din case, însă nu vom avea unde. Nu este aceasta, de fapt, o iluzie a libertății, pe care Klaus Iohannis ne-a vândut-o, într-un gest fie de empatie, fie de acumulare de capital electoral?
„Evident, pentru protecția generală a populației și pentru protecția individuală, multe restrângeri vor rămâne în continuare în vigoare. În acest fel, vor rămâne cu siguranță o vreme – vorbesc după 15 mai – în vigoare interdicțiile pentru adunări publice, pentru manifestări de tot felul,” a mai declarat Iohannis.
Așadar, „adunările” prin care ființa umană își manifestă latura socială de care vorbea Aristotel vor fi în continuare interzise. Atunci, unde e vestea bună? În fapt, după 15 mai nu ne vom alege cu aproape nimic, decât cu iluzia că putem să ieșim în voie când, de fapt, realmente, alternativele vor fi aproape la fel de inexistente. Cel puțin, deocamdată. Sigur, lucrurile nu vor rămâne așa.
E interesant, însă, de urmărit cum se bucură natura umană chiar și atunci când i se vând iluzii…
