„Mi se pare iarăşi din acel film lipsit de predictibilitate. Dacă se face un studiu şi se discută foarte aprofundat, în primul rând cu cei vizaţi, atunci se poate veni cu un concept. După părerea mea, sincer, la acest moment să vorbim despre impozitarea bisericilor mi se pare un fel de aventură fiscală”, a declarat Iohannis. 

Declarația președintelui Iohannis vine la doar o zi după ce premierul Mihai Tudose a luat decizia de a-l elibera din funcția de conslier pe Eugen Teodorovici, cel care joi seara, la Digi 24, a declarat că „e o discuţie pe care am început-o în 2015 cu Patriarhul, nu într-un mod direct, dar am lăsat să se înţeleagă că undeva, cândva, într-un viitor foarte apropiat trebuie să discutăm despre acest subiect. Putem să găsim o formulă pe care şi Biserica să o accepte, şi populaţia să o primească foarte bine şi anume: trebuie să vedem care sunt acele activităţi cu caracter economic care pot fi impozitate. Ceea ce luăm de acolo, noi putem să lăsăm în continuare Bisericii să gestioneze, dar pe o zonă pe care noi, statul, o stabilim, adică de tip social”. 

Consilierul premierului susţine că aceasta este varianta convenabilă, de vreme ce sunt şi alte zone din care statul poate aduce bani, dar pe care „Biserica nu le îndrăgeşte”, iar în aceste condiţii trebuie să aleagă. 

Eugen Teodorovici a fost numit consilier pe 4 iulie, în urmă cu 10 zile. Senatorul PSD a criticat, joi, și finanţarea unui stadion din Teleorman, cu 12 milioane euro, aşa cum a decis Ministerul Dezvoltării. El a vorbit şi despre posibilitatea impozitării Bisericii, idee care a fost criticat vineri de liderul PSD, Liviu Dragnea. Vineri seara, el a fost demis din funcţie de Mihai Tudose. Potrivit unor surse oficiale, lui Teodorovici i s-a imputat şi faptul că nu a comunicat cu echipa premierului, luând decizii singur şi făcând declaraţii în nume propriu.

„Premierul a spus că din acest moment există un principiu pe care nimeni din apropierea sa nu îl mai încalcă: disciplina în comunicare”, potrivit unor surse oficiale, citate de agențiile de presă. Premierul s-a arătat deranjat de faptul că a aflat declaraţiile consilierului său onorific din presă. „Nu accept să aflu ce declară un consilier din presă”, ar fi spus Tudose.

 

Ce răspuns a avut BOR

Declarația lui Teodorovici a fost comentată și de reprezentanții Biserii Ortodoxe. ‘Din punct de vedere fiscal, cultele religioase din România sunt tratate ca organizaţii de drept privat şi utilitate publică, fiind asimilate ca regim fiscal cu ong-urile, fundaţiile, asociaţiile sau alte organizaţii nonprofit. Biserica Ortodoxă Română plăteşte impozite pe terenurile şi clădirile aflate în folosinţă, pe salarii şi pe toate activităţile economice desfăşurate în cadrul entităţilor economice care funcţionează în interiorul său”, explică Patriarhia.

Potrivit Patriarhiei, cultele religioase nu plătesc TVA şi sunt scutite doar de impozitul pe venitul provenit din activităţile specifice cultului (vânzarea obiectelor de cult produse în interiorul instituţiei), venit care este în mod riguros reinvestit în întreţinerea locaşurilor de cult şi în activităţi cu caracter social-filantropic.

O situaţie finaciară a BOR arată că, în fiecare lună, valoarea totală a contribuţiilor la salariile personalului din Administraţia patriarhală este de 557.472 lei, iar suma plătită de Patriarhia Română la bugetul de stat pentru impozitele pe salariile integrale, asigurări de sănătate şi contribuţii sociale este de 575.087 lei. „Adică, ceea ce se primeşte de la bugetul de Stat sub forma sprijinului salarial se întoarce la bugetul public prin plata impozitelor şi a contribuţiilor sociale aferente”, a precizat sursa citată..
Din cei peste 14.000 de preoţi şi diaconi ai Bisericii Ortodoxe Române, mai mult de 1.000 sunt salarizaţi exclusiv din fondurile proprii ale unităţilor bisericeşti, iar aproape 1.500 din cei aproximativ 17.000 de salarizaţi neclericali sunt plătiţi integral de Biserică.

De asemenea, personalul bisericesc clerical şi neclerical se numără printre categoriile socio-profesionale din România cu cele mai mici salarii. În numeroase comunităţi din ţară, în special din mediul rural, din cauza sărăciei şi a migraţiei în străinătate, preoţii nu mai reuşesc să-şi completeze salariile din fonduri proprii, pentru majoritatea acestora sprijinul salarial de la bugetul de Stat reprezentând unicul venit sigur pentru întreţinerea familiei. Anual sumele alocate în bugetul de Stat pentru cultele religioase reprezintă doar 0, 4 % din buget, adică de peste 10 ori mai puţin decât sumele alocate pentru învăţământ şi sănătate, potrivit datelor transmise de Patriarhia Română și citate de news.ro

Averea Bisericii a fost cotata de-a lungul timpului intre 3 si 10 miliarde de euro. Sunt peste 18 mii de lacasuri de cult, cele mai multe ortodoxe, fara sa punem la socoteala casele parohiale sau capelele.

Codul Fiscal spune ca pentru toate acestea nu se datoreaza impozite. In plus, Statul finanteaza cultele direct, prin salariile clericilor, diverse subventii si fonduri de la bugete locale sau nationale pentru catedrale si biserici. Finantarea indirecta inseamna facilitati fiscale sau scutiri de taxe.