La întâlnirea de astăzi cu premierul nipon Fumio Kishida, Președintele Klaus Iohannis a vorbit despre contribuția companiilor japoneze la proiecte de infrastructură complexă, precum construcția podului suspendat de peste Dunăre, de la Brăila.  Documentele semnate astăzi vor contribui la facilitarea implicării japoneze în proiecte inovatoare în domeniul energiei, inclusiv al celei nucleare, a mai spus președintele. El a vorbit despre intenția de a deschide la Tokyo un Oficiu pentru Știință și Tehnologie. Iohannis a salutat sprijinul pe care Japonia îl acordă atât Ucrainei, cât și Republicii Moldova.

„Declarația Comună pe care am semnat-o astăzi, împreună cu Prim-ministrul Kishida, marchează un moment istoric în relația noastră bilaterală, veche de peste un secol. Ridicăm astfel relațiile româno-nipone la cel mai înalt nivel. (…) Japonia este cel mai mare investitor din Asia în România. Ne dorim, în continuare, o creștere substanțială a investițiilor japoneze în țara noastră.

Apreciem abordarea constructivă a companiilor nipone active pe piața românească, pe principii de sustenabilitate. Un exemplu concret este dat de contribuția companiilor japoneze la proiecte de infrastructură complexă, precum construcția podului suspendat de peste Dunăre, de la Brăila. Încurajăm Japonia să se implice în continuare în proiecte de conectivitate, relevante nu numai pentru România, ci și pentru statele vecine”.

Japonia joacă un rol important în reducerea riscului de dezastre

„Am prezentat interesul României pentru realizarea de schimburi de experiență privind tehnologiile dezvoltate în Japonia pentru controlul vibrațiilor și rezistența seismică. Apreciem rolul cheie pe care Japonia îl joacă în ceea ce privește reducerea riscului de dezastre. Documentele semnate astăzi vor contribui la facilitarea implicării japoneze în proiecte inovatoare în domeniul energiei, inclusiv al celei nucleare.

Vorbim despre construcția reactoarelor nucleare modulare de mici dimensiuni, realizate în România împreună cu Statele Unite ale Americii, și, respectiv, proiecte precum producția de hidrogen verde și în domeniul energiei eoliene. De asemenea, am pus astăzi bazele pentru avansarea cooperării științifice pentru crearea în România a unui centru de producție de optică de mare putere, în sprijinul activităților experimentale cu laserul de mare putere de la ELI-NP, Laserul de la Măgurele. Suntem interesați, totodată, să deschidem la Tokyo un Oficiu pentru Știință și Tehnologie” a continuat Iohannis.

Se înființează un Institut Cultural Român la Tokyo

„Cultura rămâne un liant între popoarele noastre, așa cum o arată schimburile consistente dintre teatrele și universitățile de artă din cele două țări. Mă bucur să anunțăm tot astăzi înființarea unui Institut Cultural Român la Tokyo. România este și va rămâne un partener de încredere al Japoniei în plan regional, european și în forurile multilaterale.

România recunoaște importanța noii Strategii naționale de securitate a Japoniei și salută rolul mai puternic pe care Guvernul de la Tokyo și l-a asumat în sprijinul păcii și securității pe plan global. De asemenea, salutăm sprijinul pe care Japonia îl acordă atât Ucrainei, cât și Republicii Moldova. Vom continua cooperarea noastră strânsă atât în ceea ce privește întărirea relației Uniunea Europeană – Japonia, cât și NATO- Japonia. Am apreciat, domnule Prim-ministru, de asemenea, interesul Japoniei pentru participarea la proiectele Inițiativei celor 3 Mări, respectiv de a interacționa cu Formatul București 9, ambele fiind structuri regionale de interes strategic pentru România”.

Invitație pentru premierul japonez

„De altfel, am adresat domnului Prim-ministru invitația de a participa, ca invitat special, inclusiv ca Președinție a G7, la Summitul Inițiativei celor 3 Mări pe care îl voi găzdui la București în septembrie. Mă bucur că, împreună cu domnul Prim-ministru Kishida, am deschis astăzi un nou capitol în istoria relațiilor româno-nipone, al cărui coautor este fostul premier Shinzō Abe, pe care doresc să îl onorez și astăzi. Sunt pe deplin convins că, în cadrul Parteneriatului Strategic instituit astăzi, relațiile dintre România și Japonia se vor amplifica în mod durabil, în beneficiul generațiilor care ne vor urma”, a mai spus Klaus Iohannis.

Japonezii construiesc la Măgurele un centru de producție optică de mare putere

Importanța Parteneriatului strategic cu Japonia Instituirea Parteneriatului strategic cu Japonia va marca avansarea cooperării româno-japoneze la cel mai înalt nivel şi trecerea la o etapă superioară de valorificare a potenţialului bilateral, în baza valorilor şi principiilor împărtăşite de cele două ţări, pe trei dimensiuni-cheie: politica externă şi dialogul pe teme de securitate, cooperarea economică şi în domeniul asistenţei pentru dezvoltare, respectiv cooperarea în domeniile culturii, ştiinţei şi tehnologiei, inovării, cercetării şi dezvoltării.

Decizia creării Parteneriatului strategic România – Japonia a fost luată în urmă cu cinci ani, în cadrul dialogului de la Bucureşti dintre preşedintele Klaus Iohannis şi fostul premier nipon Shinzo Abe. Acesta este al doilea parteneriat strategic încheiat cu un stat asiatic, după cel cu Coreea de Sud. România are parteneriate strategice cu Statele Unite ale Americii, Republica Moldova, Franţa, Marea Britanie, Italia, Spania, Polonia, Turcia, Ungaria, Azerbaidjan, Georgia. Tot marţi la Tokyo a fost semnat şi un memorandum între Ministerul Finanţelor, Eximbank România şi Banca Japoniei pentru Cooperare (JBIC).

Cu prilejul vizitei şefului statului român în Japonia a fost semnat şi un memorandum de înţelegere între ELI-NP Măgurele, compania japoneză Okamoto Optics şi Institutul de Inginerie a Laserelor din cadrul Universităţii Osaka. Documentul urmează să faciliteze construirea la Măgurele a unui centru de producţie de optică de mare putere, în sprijinul activităţilor experimentale cu laserii de mare putere de la ELI-NP. Preşedintele Klaus Iohannis efectuează de luni până miercuri o vizită oficială în Japonia. Joi şi vineri, şeful statului român va efectua o vizită de stat în Singapore.