Am folosit formula prudentă, dacă ar fi să credem, deoarece Președintele n-a dat nici un semn că ar mai exista, mulți români fiind convinși, după dispariția misterioasă a lui Klaus Iohannis, că în fotoliul de la Cotroceni se fudulește, ca Președinte, holograma lui Klaus Iohannis, cu atît mai puțin c-ar fi avut vreo activitate omenească. Despre întîlnire a insinuat c-ar fi avut loc Victor Ponta. Premierul fiind însă un maestru al ceea ce dușmanii săi numesc minciuni, iar admiratorii, pitiri ale adevărului, e practic imposibil pentru fanaticul dovezilor că evenimentul ar fi avut loc.

Oricum sigur e că, de joi, 20 august 2015, Victor Ponta susține o modificare a Codului fiscal la reexaminarea de către Parlament, în sensul stabilirii unei TVA de 20% de la 19%, cît a fost scris în Codul respins de Președinte, și că această modificare ar fi agreată de președintele pe hîrtie Klaus Iohannis și de președintele adevărat Mugur Isărescu.

Presa a trecut sub tăcere schimbarea lui Victor Ponta în materie de Cod fiscal.
Din clipa cînd Codul fiscal a fost trimis Parlamentului spre reexaminare, Victor Ponta a angajat o întreagă campanie de promovare a tezei că gestul prezidențial e strict politic, că Documentul a fost votat și de PNL și că, prin urmare, lipsește temeiul minim pentru ca Parlamentul să facă vreo modificare la Codul fiscal.

Despre această teză am scris, subliniind eficiența sa electorală. Prin susținerea tezei, Victor Ponta dădea șah PNL, partid care, atins de blestematul nărav al slugărniciei față de Stăpînul de la Cotroceni, se vedea obligat să scuipe acolo unde linsese. Aplaudat de PNL, Codul trebuia înjurat. Și asta numai și numai pentru că președintele avusese un sughiț la una din rarele sale treziri din somnolență.

Sub semnul acestei teze, Victor Ponta a respins inițiativa negocierilor cu PNL, agreată de Gabriel Oprea și de Liviu Dragnea.
Miercuri, 19 august 2015, Victor Ponta a anunțat o schimbare spectaculoasă de poziție în chestiunea reexaminării Codului fiscal în Parlment.
Într-o intervenție prin telefon la România Tv, el a declarat:
„Eu i-am explicat preşedintelui şi guvernatorului că susţin în continuare şi îmi asum responsabilitatea ca tot ceea ce prevede Codul Fiscal referitor la TVA, şi anume 20%, vă reamintesc că proiectul Guvernului a fost de 20% TVA, după care PNL a depus un amendament în Parlament şi a zis: dacă sînteţi de acord cu 19, votăm şi noi. Dar, mă rog, eu am spus foarte clar: cu 20% TVA este un impact pe care putem fără probleme să-l acoperim din creştere economică, colectare mai bună şi administrare a cheltuielilor, că toate celelalte măsuri au un sens şi o logică, pentru că nu s-a prea discutat despre chestiuni foarte tehnice, dar care privesc viaţa de zi cu zi a întreprinderilor, companiilor, societăţilor, care de fapt creează locuri de muncă şi plătesc taxe şi impozite. Că din punctul meu de vedere, ca prim-ministru, dacă putem să avem Codul Fiscal cu TVA de 20% cum l-am propus de la Guvern… De ce 20, şi nu 19? Pentru că, odată cu scăderea la 9% a TVA pentru alimente, turism, celelalte servicii, de fapt media noastră ca TVA e undeva 16,3%. Deci, în condiţiile astea, eu cred că ar fi foarte bine să fie adoptat într-un consens politic. Preşedintele a zis: da. A zis: domnule, cu 20% sînt în regulă; cu celelalte chestiuni haideţi să intre în vigoare de exemplu cea cu taxa specială sau cu acciza de la o dată ulterioară, eu nu le consider pe acelea esenţiale, ci TVA de 20% şi restul prevederilor. La fel şi guvernatorul. Dar decizia aparţine doar Parlamentului şi doar partidelor reprezentate în Parlament.”

Am reprodus un citat mai lung din intervenție pentru că:

  1. Despre ce s-a discutat la Cotroceni știm doar din intervenția lui Victor Ponta. Avînd în vedere însă capacitatea premierului de a fabula fără să fi consumat droguri, cu ochii larg deschiși, eu continui să am îndoieli că președintele mai e în viață, pînă cînd nu-l voi vedea în direct la tv.
  2. Victor Ponta purcede la justificări ecomomice ale trecerii de la 19% la 20%. Justificări altfel corecte, nu însă și normale, cîtă vreme ele putea fi făcute înainte de trecerea Codului prin Parlament sau imediat după ce Președintele a respins Documentul.

E limpede că, în privința Codului fiscal, Victor Ponta a marcat joi, 20 august 2015, o strașnică suceală:
De la poziția Pe aici nu se trece! a făcut un salt la Treceți și voi, dar mai cu fereală!

Cum se explică uriașa cedare în privința Codului fiscal?

  1. Din spusele premierului pricepem că președintele (evident, dacă acesta mai e în viață!) a fost de acord cu modificarea avansată de Victor Ponta. Poziție perfect explicabilă. Klaus Iohannis a trimis Codul spre reexaminare într-una din crizele sale de vanitate găunoasă. Dacă Parlamentul ar fi votat Codul fiscal în varianta anterioară, fără nici o modificare, vanitatea găunoasă a lui Klaus Iohannis ar fi fost iremediabil rănită. Pentru a evita acest moment, care putea duce la ordinul dat de Klaus Iohannis cizmelor sale cu creier din Poliția politică a președinției să-l aresteze pe premier, Victor Ponta a socotit că trebuie să facă o concesie.
    Nu exclud posibilitatea să fi făcut chiar o negustorie cu Klaus Iohannis. Astfel, s-a evitat o nouă criză politică, pe care, mai mult ca sigur, ar fi provocat-o Rața mecanică de la Cotroceni dacă Parlamentul i-ar fi dat una peste bot cu Codul fiscal. Președintele nu putea să nu fie de acord cu acest compromis. Prin modificarea TVA, Parlamentul îi dă satisfacție. Mai ales că el a retrimis Codul fiscal spre reexaminare în general, fără a preciza unde și cum să fie reexaminat. Pentru a-i unge rănile, Parlamentul se putea mulțumi și cu modificarea formatului electronic al Documentului. În definitiv, avînd în vedere că retrimiterea a fost un gest fără temei economic, important rămînea faptul că Parlamentul nu vota Codul în forma în care-l trimisese Președintelui spre promulgare.
  2. Prin modificarea TVA, Victor Ponta ne lasă să înțelegem că și-a dat seama de dezastrul care-l aștepta cu o cotă de 19%. Presiunile sociale în direcția măririi salariilor la bugetari, cererile tot mai mari de aruncat bani pe fereastră, au fost pentru Victor Ponta semnalul că reducerea TVA riscă să lase visteria goală. Abil, ca să nu spun șmecher, el a speculat degringolada liberalilor și vanitatea găunoasă a lui Klaus Iohannis pentru a mai salva ce se putea salva. Renunțarea la un punct de reducere a TVA a fost justificată ca un compromis necesar făcut de el, Victor Ponta, pentru a salva Codul fiscal. În realitate, Victor Ponta s-a salvat pe el însuși. Dacă Parlamentul acceptă propunerea sa, Victor Ponta obține pe loc resursele bugetare pentru a crește salariile bugetarilor fără a risca falimentul țării.
    De unde încep să cred că Victor Ponta, dacă s-a gîndit cumva la demisie, acum a renunțat definitiv.
    Dacă demisiona, lăsa pe seama altora dezastrul unei visterii goale.
    Așa, cu punctul de TVA obținut prin șmecherie, poate să dea în continuare pomeni electorale cu amîndouă mîinile.