Scapă Ion Iliescu de acuzațiile din Dosarul Revoluției? Ce au hotărât, astăzi, judecătorii

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis vineri să admită contestația depusă de Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus în dosarul Revoluției, constatând că rechizitoriul acestora prezintă „neregularități”. Parchetul de pe lângă ÎCCJ – Secția Parchetelor Militare are la dispoziție 5 zile pentru a decide dacă menține trimiterea în judecată sau solicită restituirea cauzei pentru refacerea anchetei.

În majoritate, ÎCCJ a respins excepția necompetenței invocată de Curtea de Apel București pe baza calității persoanei, potrivit încheierii de ședință.

”În baza art.347 alin. (3) din Codul de procedură penală raportat la art. 345 alin. (2) din Codul de procedură penală constată neregularitatea rechizitoriului nr.11/P/2014 din data de 29 iulie 2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare, privind pe inculpaţii: a. Iliescu Ion, fost preşedinte al României, (…), pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prev. de art. 439 lit. a, g, i, k din Cod penal; b. Voiculescu Voican Gelu, fost viceprim-ministru al Guvernului României, (…), pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prev. de art. 439 lit. a, g, i, k din Cod penal; c. gl. (rtr.) Rus Iosif, fost comandant al Aviaţiei Militare, (…), pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prev. de art. 439 lit. a, g, i, k din Cod penal”, se arată în încheierea de şedinţă, fiind admise contestaţiile formulate de inculpaţii Iliescu Ion, Voiculescu Voican Gelu, Rus Iosif şi de mai multe părţi civile” a comunicat instanța.

Încheierea de ședință va fi transmisă Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Parchetelor Militare, pentru ca procurorul să se pronunțe în termen de 5 zile de la comunicare dacă va menține decizia de trimitere în judecată a inculpaților sau va solicita restituirea cauzei.

Termenul pentru următoarea înfățișare a fost stabilit pentru data de 20 septembrie 2024, când părțile implicate vor fi citate, iar apărătorii acestora vor fi informați.

Judecătoarea Elena Barbu a înregistrat o opinie separată, susținând admiterea excepției necompetenței pe baza calității persoanei, invocată din oficiu de Curtea de Apel București, cerând admiterea contestațiilor formulate, desființarea încheierii contestate și judecarea cauzei de către judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală.

Au fost trei amânări

Pe data de 25 octombrie 2023, Curtea de Apel București a validat sesizarea instanței cu rechizitoriul nr. 11/P/2014 din 29 iulie 2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Parchetelor Militare, referitor la inculpații: Ion Iliescu, fost președinte al României, Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru al Guvernului României, și generalul (rtr.) Iosif Rus, fost comandant al Aviației Militare, pentru infracțiuni contra umanității.

Aceștia au contestat decizia la Înalta Curte de Casație și Justiție, dosarul fiind alocat unui complet de doi judecători conform articolului 53, alineatul (1), litera b) din Regulamentul de organizare și funcționare a ÎCCJ.

În data de 8 martie 2024, completul ÎCCJ a rămas să se pronunțe asupra contestației celor trei inculpați. După trei amânări, motivând necesitatea timpului pentru deliberare, pe 15 mai, în ședința camerei de consiliu, s-a hotărât definitiv repunerea cauzei pe rol pentru a fi judecată în complet de divergență.

Conform articolului 354, alineatul (5) din Codul de Procedură Penală, atunci când în cadrul completului de judecată nu se poate ajunge la o majoritate sau unanimă decizie, cauza este rejudecată în complet de divergență.

Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus au fost trimiși în judecată de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul Revoluției, fiind acuzați de crime împotriva umanității. Iliescu este învinuit că, în perioada 22-30 decembrie 1989, a inițiat o operațiune sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcții de conducere ale Ministerului Apărării Naționale (MApN).