Ceaușescu voia să implementeze în România modelul din Coreea de Nord

Fostul președinte Ion Iliescu, care a împlinit 94 de ani, a făcut dezvăluiri surprinzătoare despre Nicolae Ceaușescu și influența pe care a avut-o asupra lui vizita din 1971 în Coreea de Nord, condusă la acea vreme de Kim Ir-sen.

Într-un podcast realizat de fostul ministru al Culturii, Ionuț Vulpescu, Iliescu a povestit cum Ceaușescu a fost sedus de modelul nord-coreean și a vrut să transforme România într-o dictatură izolată și autarhică.

Iliescu, care a fost promovat în acea perioadă de Ceaușescu, a fost în Coreea de Nord împreună cu fostul dictator și a fost martor la entuziasmul acestuia pentru regimul lui Kim Ir-sen, pe care l-a comparat cu Buddha. Iliescu a încercat să-l convingă pe Ceaușescu că nu este o cale corectă pentru România, dar fără succes.

„Ceaușescu a fost sedus, fascinat și entuziasmat: atunci modelul Kim II Sung (n.red. Kim Ir-sen) i-a surâs. Ba chiar mi-a spus într-o discuție privată: «Ăsta parcă e Buddha». Mi-am dat seama atunci că ideea puterii depline îl cucerise. În 1970 se sărbătoreau 15 ani de la terminarea războiului din Coreea. Phenian era deja istorie: societatea era săracă, poporul foarte harnic, curat, fără cerșetori. Orice aș fi explicat însă despre Coreea dezumanizantă nu era suficient pentru a convinge că nu e o cale corectă pentru noi”, a povestit Iliescu.

Decăderea a început după această vizită

Fostul șef de stat a adăugat că decăderea comunismului în România a început de la jumătatea anului 1971, după vizita lui Ceaușescu în Coreea de Nord. Atunci au fost adoptate „Tezele din Iulie”, care au readus cenzura și au blocat deschiderea culturală.

Ceaușescu a devenit tot mai paranoic și autoritar, a acuzat intelectualii de liberalism burghez, a închis comunicarea și circulația cu exteriorul și a impus o economie închisă, care se baza exclusiv pe resursele proprii, mai spune Ion Iliescu.

„Ceaușescu a izolat România sub pretextul unui popor capabil care nu are nevoie de importuri, și foarte curând a fost lansată teza potrivit căreia independența politică nu poate fi confirmată decât de independență economică, însemnând absența datoriilor străine.

Însă marea decădere era socială și morală: devenisem un stat panopticist, în care securitatea contribuia, fiind ochiul soților Ceaușescu în intimitatea celor indezirabili, la o societate închisă. În felul său, 1971 a fost vestea bună din mijlocul unui infern: Ceaușescu începea să dispere și să cadă, suferințele aveau să fie tot mai mari, dar nu mai rămâneau, și la vremea aceea nu știam încă, decât 18 ani până la marea libertate”, a spus fostul șef de stat, promovat în acei ani de Nicolae Ceaușescu.

Fostul președinte nu are nostalgia comunismului

Fostul președinte Ion Iliescu a vorbit despre nostalgia comunismului care persistă în rândul unei părți a populației României, în special a celor care nu au trăit sub dictatura lui Nicolae Ceaușescu. El a spus că înțelege mentalitatea celor care îl idealizează pe fostul dictator, dar a subliniat că prețul plătit pentru un stil de viață „suferind, dar predictibil” a fost mult prea mare.

De asemenea, a remarcat un paradox: „am adus în 1989 libertate celor care credeau că nu au nevoie de ea”.

„Locurile de muncă erau repartizate, salariile erau predictibile, societatea părea intuibilă în evoluţia ei. Nu era presiunea job-urilor şi a capitalismului sălbatic, e adevărat, dar preţul plătit era mult prea mare. (…) Un sondaj operat în 2021 a scos la iveală 63% din populaţia României ca fiind nostalgică după comunism, iar din acest procent, majoritatea respondenţilor sunt oameni cu vârste egale democraţiei româneşti: puţin peste 3 decenii. E perfect explicabil: tineretul alunecă într-un radicalism politic pentru că nu este sprijinit şi transformat într-o categorie socială pentru care statul trebuie să ofere protecţionism şi politici educaţionale, culturale, mai sănătoase, iar nostalgie pentru anii aspri ai comunismului pot avea doar cei care n-au trăit sub modelul coreean importat în ceauşism. E şi paradoxal: am câştigat în 1989 libertate celor care cred că se puteau lipsi de ea!”, a declarat Iliescu.

El a punctat că, din afară, țara se vede mai bine decât dinăuntru și generațiile tinere „nu știu cât de greu a fost să pui România pe șinele drumului corect”.