Este sau nu Ion Iliescu vinovat de evenimentele sângeroase ce au avut loc în timpul Revoluţiei din 1989? Este întrebarea la care trebuie să răspundă judecătorii ce au pe masă Dosarul Revoluţiei. Iată cum vor avocaţii fostului preşedinte să-l scape pe acesta de acuzaţii.
Ion Iliescu nu ar fi vinovat în Dosarul Revoluţiei. Argumentele invocate de avocaţii săi
Scapă Ion Iliescu basma curată în Dosarul Revoluţiei sau va ajunge la închisoare?! S-au aflat mai multe detalii despre modul în care avocaţii săi şi-au construit apărarea.
Fostul preşedinte al României le-a cerut judecătorilor de la Curtea de Apel Bucureşti ca dosarul să fie retrimis la Parchet. Avocaţii lui Iliescu doresc la dosarul să ajungă iar la Parchetul care a instrumentat cazul Revoluţiei din decembrie 1989.
Apărătorii lui Iliescu susţin că nu ar exista nicio legătură între „acțiunile inculpatului și evenimentele petrecute pe teritoriul României în anul 1989, în luna decembrie”. Mai exact, discursurile lui Ion Iliescu în care vorbea despre grupurile de terorişti aflaţi în România nu ar fi influenţat cu nimic situaţia care a ajuns la haos, după fuga lui Nicolae Ceauşescu.
Avocaţii au indicat o lipsă a dovedirii legăturii de cauzalitate între cele două. În plus, ei critică „insistența deosebită a procurorilor militari în rechizitoriu asupra sintagmei psihoză securist-teroristă”, transmite realitatea net.
O altă situaţie semnalată de avocaţii lui Iliescu este aceea că rechizitoriul din prezent este doar o reformulare a celui vechi. Iar cel vechi a fost deja trimis înapoi la Parchet de către judecătorii ÎCCJ (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie).
În plus, noul rechizitoriu nu descrie concret faptele pe care le-ar fi săvârşit inculpatul Ion Iliescu, subliniază avocaţii. Aceasta este o cerinţă a Codului de Procedură Penală.
Totuşi, toate argumentele apărătorilor fostului preşedinte al României au fost respinse de judecătorii Curţii de Apel Bucureşti. Magistraţii au stabilit că rechizitoriul procurorilor a fost întocmit legal. Aşadar, ei au dat startul pentru judecarea Dosarului Revoluţiei.
Decizia luată de CAB pe 25 octombrie 2023
Reamintim că decizia magistraţilor de la Curtea de Apel Bucureşti a venit miercurea trecută, pe 25 octombrie. Ion Iliescu va fi judecat în Dosarul Revoluției, alături de Gelu Voican Voiculescu şi Iosif Rus.
„Dispune începerea judecăţii în cauza privind pe inculpaţii Iliescu Ion, Voiculescu Voican Gelu şi gl. (rtr.) Rus Iosif”, se arată în minuta instanței.
Dosarul Revoluţiei a fost trimis de ÎCCJ pentru judecare la Curtea de Apel Bucureşti, pe data de 24 februarie 2023.
„În concret, s-a constatat că în perioada 22 decembrie 1989, orele 16.00 – 30 decembrie 1989, unul dintre inculpaţi (Ion Iliescu – n.r.) nu a deţinut funcţia de şef al Guvernului României, ci pe aceea de membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi, ulterior, de preşedinte al aceluiaşi organism, iar un alt inculpat (Gelu Voican Voiculescu – n.r.), în perioada 22 decembrie 1989, orele 16.00 – 27 decembrie 1989, nu a deţinut funcţiile de membru al Guvernului României, respectiv de viceprim-ministru, ci pe aceea de membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, organ central de putere distinct de instituţia Guvernului României.
În consecinţă, faţă de funcţiile deţinute de inculpaţi în perioadele menţionate, în raport cu dispoziţiile Codului de procedură penală care reglementează competenţa după calitatea persoanei, a fost stabilită în favoarea Curţii de Apel Bucureşti”, potrivit ÎCCJ.
„Grupul Iliescu” s-ar fi format cu mult înainte de Revoluţie, pentru a prelua puterea din mâinile lui Ceauşescu
Ion Iliescu ar fi planificat să ia puterea în România cu mult timp înainte, indică documentele desecretizate ale SRI.
S-a vrut ca Republica Socialistă România să rămână sub influența URSS, dar cu un alt președinte. Aşa-numitul grup Iliescu a fost format cu mult timp înainte de Revoluţie, tocmai cu scopul de a prelua puterea.
Potrivit unui pasaj din documentele respective, „a avut drept scop înlăturarea fostului preşedinte Ceauşescu Nicolae, dar menţinerea României în sfera de influenţă a URSS. Această grupare a fost formată atât din civili, cât şi din militari, cu toţii marginalizaţi într-un fel sau altul prin deciziile fostului preşedinte.”