Rădulea a iniţiat încă din 2006 un amplu proiect de regenerare urbană în locul Semănătoarea, însă criza i-a tăiat din elan şi i-a băgat în faliment una dintre firmele prin care lucra la proiectul Sema Parc. El viza realizarea unui parc de afaceri, o zonă rezidenţială cu circa 1.300 de apartamente, un centru comercial, un hotel, şcoală şi spital, investiţie estimată la 1,7 mld. euro. Pe terenul de 40 de hectare al fostei fabrici au fost finalizate în 2007 doar două clădiri de birouri, cumpărate în 2006 de Europolis (actualul CA IMMO) pentru 90 mil. euro. După criză, omul de afaceri a iniţiat un proces de transformare a unor foste hale în spaţii de birouri. În primăvara anului viitor el va inaugura cele trei clădiri rezultate din acest proces, în care spune că a investit circa 40 mil. euro, inclusiv terenul arondat lor.

Antreprenorul mai spune că prin această metodă a reuşit să obţină nişte chirii mai mici decât media pieţei, în jurul a 12-12,5 euro/mp/lună, care au convins chiriaşi ce nu îşi permit sedii în clădiri de sticlă şi oţel. Rădulea a atras în Sema Office companii precum British American Shared Services Europe, Praktiker, Studio Moderna, dar şi Tribunalul Bucureşti cu Secţia a VI-a  şi a VII-a civilă. El are în plan continuarea proiectului cu alte clădiri de birouri, construite de la zero, şi demararea unui complex rezidenţial cu 1.400 de locuinţe, plus spaţii de retail. Practic o reluarea a vechilor idei din Sema Parc.

În paralel

Omul de afaceri mai deţinea, alături de Alain şi Alexis Bonte, şi platforma de circa şapte hectare a fostei fabrici Pumac de lângă staţia de metrou Politehnica. În 2015, a vândut o parcelă de 2,1 hectare suedezilor de la Skanska, pentru circa 13 mil. euro; familia Bonte a rămas cu circa 1,7 hectare, iar el cu restul de circa 3,2 hectare. Skanska este deja avansată cu proiectul de birouri pe care îl dezvoltă pe terenul achiziţionat, ceea ce a pus în mişcare şi planul lui Rădulea.

Investitorul român a făcut deja săpăturile pentru o primă clădire cu 11 etaje în cadrul noului său proiect denumit The Light. Acesta va cuprinde în total trei imobile de birouri cu o suprafaţă de circa 90.000 mp. Primul imobil presupune o investiţie estimată la 33,5 mil. euro şi are ca termen de finalizare finalul anului viitor. La ultimul etaj al clădirii, Rădulea vrea să amenajeze zone de relaxare şi un restaurant panoramic.

 

Zona de birouri va ocupa circa 17.000 mp din terenul Pumac, iar restul va fi dedicat unei zone rezidenţiale care va cuprinde 1.000 – 1.200 de locuinţe, potrivit lui Rădulea.

„Prima clădire de birouri va fi construită din capital propriu şi o mică parte de finanţare. În tot proiectul se pot construi circa 140.000 mp, cu un Coeficient de Utilizare a Terenului de 4,5, ar rezulta o investiţie de până în 150 mil. euro, dar nu avem nişte calcule exacte. De obicei, partea de capital propriu în proiect este de 25-35%, la care se adaugă valoarea terenului, iar restul va fi finanţare bancară“, explică Ion Rădulea.

El mai spune că, nivelul chiriilor practicate în zonă pentru sedii de birouri este de 14-15 euro/mp/lună, de unde ar rezulta un venit anual de peste 15 mil. euro, generat de proiectul The Light după închirierea sa completă.

Construcţia zonei rezidenţiale va demara anul viitor şi se va desfăşura în paralel cu lucrările la clădirile de birouri. „Vrem să creăm o masă critică de oameni care vor lucra în această zonă, pentru că nu ne vom adresa doar cumpărătorilor de Prima Casă. Sigur vom demara proiectul rezidenţial anul viitor. Aşteptăm doar momentul optim“, a menţionat Rădulea.

Istoria unei fabrici

Întreprinderea Semănătoarea a fost privatizată în octombrie 1999. Compania MYO-O, condusă de Ion Rădulea – fost angajat al Semănătoarea, a preluat de la Fondul Proprietăţii de Stat 56,7% din capitalul social al întreprinderii, pentru care a platit circa 17 miliarde lei, adică echivalentul valoric a 35 de combine din cele 80, câte existau în stoc la momentul privatizării, scria revista Capital la acea dată. Restul participaţiilor au rămas la peste 30.000 de acţionari care şi-au subscris cuponul de privatizare aici. Printre aceştia se număra fostul premier Nicolae Văcăroiu, fostul senator Corneliu Gavaliugov şi fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Aurel Pană. Noii patroni s-au angajat faţă de stat că vor investi circa 7 mil. dolari pentru a pune pe picioare uzina. În 1990, Semănătoarea avea 7.500 de angajaţi şi producea 3.500 de combine pe an. Înainte de privatizare rămăseseră 800 de angajaţi, iar în anul 2004 numărul lor s-a înjumătăţit, iar producţia se ridica la circa 300 de combine pe an.

Astăzi, Ion Rădulea spune că Semănătoarea nu mai funcţionează. „Nu face decât să asigure cu piese de schimb piaţa echipamentelor pe care le-am livrat“, conchide el.

Omul de afaceri Ion Rădulea are o avere estimată la 74-76 mil. euro în ultima ediţie a Top 300 Capital cei mai bogaţi români.