Ion Țiriac a dat în judecată statul român

Ion Țiriac deține prin conglomeratul său de companii o serie de proprietăți în apropierea Aeroportului Internațional Henri Coandă, unde sunt în desfășurare proiecte importante de infrastructură. În anul 1997, a fondat firma Țiriac Air, specializată în zboruri VIP charter. Sediul principal era în incinta Aeroportului Internațional Henri Coandă. Acolo gestionează și un terminal privat exclusivist. Flota sa este formată din trei avioane și un elicopter. Toate operațiunile sunt coordonate prin intermediul entității Ion Țiriac Air SRL, prin care a realizat achiziționarea mai multor terenuri în apropierea aeroportului.

Pe data de 2 aprilie 2024, Ion Țiriac Air SRL a fost înregistrată ca reclamant într-un dosar la Tribunalul Ilfov, având ca obiect „expropriere”, conform FANATIK. În lista părților acuzate se regăsesc „Statul Român prin Ministerul Finanțelor” și „Statul Român prin Ministerul Transporturilor prin Compania Națională Aeroporturi București SA”. Instanța de judecată nu a stabilit încă primul termen de judecată. Acest dosar evidențiază un posibil conflict juridic.

În anul 2019, Ion Țiriac Air SRL a fost inclusă într-o listă publicată în Monitorul Oficial, alături de alte persoane fizice și companii, în legătură cu imobilele proprietate privată ce fac parte din coridorul de expropriere pentru proiectul de utilitate publică de interes național denumit „Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internațional Henri Coandă – București”. Terenurile se află în localitățile Otopeni și Tunari, județul Ilfov.

Într-un tabel erau înregistrate numele proprietarilor, alături de sumele individuale ce urmau să fie acordate drept despăgubiri. În dreptul Ion Țiriac Air SRL erau menționate două parcele intravilane:

  • prima avea o suprafață de 277.357 metri pătrați;
  • a doua avea o suprafață de 206.095 metri pătrați;

Câți bani trebuia să primească Ion Țiriac de la statul român?

Conform Legii 255/2010, valoarea despăgubirilor era estimată la 27.805.094,72 lei pentru prima parcelă și la 20.661.064,97 lei pentru cea de-a doua parcelă. În total: 48.466.159,69 lei pe care firma lui Ion Țiriac era așteptată să le primească de la statul român. Dosarul de la Tribunalul Ilfov a fost deschis deoarece Ion Țiriac Air SRL nu a primit integral suma aferentă sau cere indexarea ei.

În anul 2018, a fost dată aprobarea pentru proiectul de extindere a Aeroportului Otopeni. Prima fază a constat în exproprierea terenurilor necesare. Printre proprietarii de terenuri se număra și Ion Țiriac. Ulterior, în anul 2022, Ministerul Transporturilor a actualizat lista imobilelor destinate exproprierii în vederea construirii magistralei de metrou 1 Mai – Tokyo (Băneasa) – Otopeni. Ca urmare, suma de 62.825.925 lei, prevăzută pentru despăgubiri corecte, a fost redistribuită conform Hotărârii Guvernului nr. 496/2017, care inițiază procedurile de expropriere a imobilelor private necesare pentru realizarea proiectului de interes național „Legătura rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional Henri Coandă – Otopeni (Magistrala 6, 1 Mai-Otopeni)”.

Pe lista imobilelor destinate exproprierii se regăsește un teren de aproximativ 3.000 de metri pătrați și construcții cu o suprafață de peste 2.000 de metri pătrați, situate în zona Romexpo, proprietatea firmelor Auto Rom SRL și Hyundai Auto Romania SRL, parte din holdingul Ţiriac.

În anul 2019, Ministerul Transporturilor a definit atât amplasamentul racordului feroviar către terminalul T1 al Aeroportului Otopeni, cât și lista celor care urmează să fie expropriați.

Statul român urma să plătească aproape șapte milioane de lei

Statul român urma să plătească aproape șapte milioane de lei pentru exproprierea celor 7,5 hectare necesare pentru realizarea racordului feroviar către terminalul T1 al aeroportului internațional. Pe listă se găseau și cinci parcele deținute de firma Airport Retail Park Otopeni SRL, parte a imperiului lui Ion Țiriac, pentru care se estima o sumă de 770.000 de lei, echivalentul a 125 lei pe metrul pătrat de teren arabil intravilan.

Ion Țiriac a fost un opozant al proiectului căii ferate care duce la aeroport deoarece în zonă construise un patinoar, inaugurat în 2016. Avea planuri pentru o universitate privată, cu un campus de aproximativ 40 de hectare, propunând alternative pentru traseul căii ferate. În anul 2021, Ion Țiriac a deschis o grădiniță privată în aceeași zonă.

În anul 2020, afacerile Ion Țiriac Air SRL au înregistrat o pierdere record de aproximativ 70 de milioane de lei. Între anii 2007 și 2022, firma nu a raportat niciodată profit. În ultimii zece ani, pierderile totale ale Ion Țiriac Air SRL au depășit suma de 150 de milioane de lei.