Colaborarea statelor, sub tutela unor organizatii, in prinderea traficantilor a fost mult mai rapida in Occident. Aria Balcanilor ramasese ultima din lume fara o astfel de cooperare intre institutii, ceea ce a permis extinderea si mai mult a retelelor criminale in zona. De abia la inceputul anului trecut Romania a intrat intr-o alianta cu tarile din sud-estul Europei in lupta impotriva crimei organizate. A fost creat la Bucuresti un centru regional - Southeast European Cooperative Initiative (SE
Colaborarea statelor, sub tutela unor organizatii, in prinderea traficantilor a fost mult mai rapida in Occident. Aria Balcanilor ramasese ultima din lume fara o astfel de cooperare intre institutii, ceea ce a permis extinderea si mai mult a retelelor criminale in zona. De abia la inceputul anului trecut Romania a intrat intr-o alianta cu tarile din sud-estul Europei in lupta impotriva crimei organizate. A fost creat la Bucuresti un centru regional – Southeast European Cooperative Initiative (SECI) – ce a adus sa lucreze impreuna ofiteri ai vamilor si politiilor din 11 tari. Organizatia internationala, nesubordonata nici unui guvern, este condusa de un management compus din trei directori, schimbati o data la doi ani. Unul dintre acestia este roman si se numeste Alexandru Ionas, general de politie. La mai mult de un an de activitate in cadrul SECI, generalul Ionas vorbeste despre pericolele care ameninta Romania, dar si zona din sud-estul Europei.
Capital: Una dintre datoriile centrului este sa faca si prognoze, sa scoata in evidenta care sunt noile amenintari. Ce ne paste in viitorul apropriat?
Alexandru Ionas: Daca inventariem care sunt pericolele mari, trebuie sa incepem cu traficul de fiinte umane care cuprinde, in afara traficului de femei, si migratia ilegala, care a luat o amploare deosebita, o data cu deschiderea granitelor.
Capital: Ce favorizeaza dezvoltarea acestui flagel?
A.I.: Asezarea geografica, in primul rand. Majoritatea femeilor care vin din Moldova, din Ucraina raman „la treaba” cateva zile in Romania, dupa care, pe diferite retele de traficanti, sunt duse mai departe. Migratia ilegala este iarasi un fenomen: ai nostri pleaca, dar multi asiatici (pakistanezi, afgani) care vor sa paraseasca zona tranziteaza Romania in drumul lor spre Vest.
Capital: Traficul de droguri prinde radacini din ce in ce mai adanci in aceasta zona. De ce?
A.I.: Din informatiile pe care le avem am ajuns la concluzia ca, dupa razboiul din Afganistan, ne putem astepta la cateva situatii deosebite. Avand in vedere ca economia Afganistanului, care a avut de suferit in urma razboiului, trebuie relansata, a rezultat ca in luna iunie vom avea foarte multe transporturi de droguri din Afganistan spre Europa de Vest. Centrul a incercat sa creeze o coalitie impotriva acestor droguri; am luat legatura cu organizatiile similare din America, Rusia, Germania si s-a ajuns la concluzia ca putem face o centura de lupta impotriva traficantilor. Am realizat o operatiune care a durat 21 de zile, numita codificat „contaimen”. Au fost confiscate in total 356 de tone de droguri pe aceasta centura. Peste 14 retele au fost anihilate si peste 46 de persoane?
Capital: Ati prins si romani?
A.I.: Da, unul sau doi. 80% din drogurile care ajung in Europa de Vest dinspre Asia Centrala sunt tranzitate pe cele trei rute balcanice, pe care se afla si Romania.
Capital: Din cantitatile de droguri care tranziteaza aceste rute, cat ramane in tarile de tranzit?
A.I.: Este foarte greu de estimat. Piata decide. In functie de cerere. Din pacate, creste cererea de droguri si in Romania.
Capital: In Romania, spalarea banilor s-a extins la fel de mult ca traficul de droguri?
A.I.: Reprezinta una dintre cele mai mari probleme ale economiilor tarilor din sud-estul Europei. Tarile care folosesc multi bani lichizi sunt raiul pentru spalarea banilor, pentru ca nu lasa urme. De fapt, avem un dublu sens al banilor. Daca suprapunem diferite retele de traficanti, vom constata ca sunt cateva personaje principale, aceleasi si in traficul de droguri, si in cel cu arme s.a.m.d. Banii murdari se spala prin diverse cai, dar in final ajung sa finanteze tot organizatii criminale. Banii obtinuti din trafic de droguri sau din alte afaceri ilegale se investesc foarte departe de locul unde s-au produs, cu totul si cu totul in alte scopuri. De exemplu, am depistat o retea de traficanti de fiinte umane si de droguri din Bosnia Hertegovina care a investit intr-o crescatorie de porci in America. Banii obtinuti de aici au fost investiti mai departe intr-o fabrica din industria chimica din Elvetia, si de aici au plecat inapoi in Bosnia.
Capital: Cum se spala banii in Romania?
A.I.: In primul rand, prin investitii in anumite domenii legale si scoaterea banilor din tara, in offshoruri. Romania a descoperit anul acesta mai multe retele, in special de arabi, care aveau firme fantoma prin care s-au scurs foarte multi bani in exterior. Din ce am constatat noi, in jur de 400 milioane de dolari pe an au fost scosi din Romania prin aceste firme fantoma ale unor persoane care au venit aici, au dat lovitura si au plecat.
Capital: Nu credeti ca si legislatia in domeniu este permisiva?
A.I.: Avem o birocratie prea mare, care inlatura investitorii straini valabili si cu potential si creeaza portite pentru cei care investesc putin si scot bani multi din tara. Curtea de Conturi si Garda Financiara ar trebui sa fie mai active. Nu ar strica nici o verificare mai atenta a adreselor firmelor. Am avut cazuri in care, intr-un apartament din Bucuresti, erau inregistrate peste 70 de firme. Si Oficiul de Spalare a Banilor ar trebui sa mai lucreze la regulamentul intern. Dureaza mult verificarea si sesizarea celorlalte organe abilitate, iar dupa atata timp nu mai gasim nici banii, nici persoana respectiva.
Capital: Care sunt prognozele in domeniul criminatatii financiar-bancare ?
A.I.: Va creste fraudarea, in special pe computer si pe cartile de credit, pentru ca la noi si in tarile din jur cartile de credit sunt folosite doar de 10% din populatie. Va dati seama cate probleme vom avea cand se va generaliza folosirea lor?
Capital: Intr-o analiza a serviciilor secrete se spune ca livrarile de armament pe piata neagra s-au inmultit dramatic, crestere cauzata, in mare masura, de arsenalele din spatiul ex-sovietic care au ajuns sa fie vandute de catre unii militari rusi traficantilor. Romania, fiind foarte aproape de aceasta zona, a devenit si ea o tara de tranzit pentru traficul de arme?
A.I.: Da, dar au inceput sa ne evite. Prefera Ucraina. Traficul de arme in Romania este de mai mica amploare fata de alte tari. De fapt, in zona Albania, Kosovo, Bosnia Hertegovina avem cea mai mare problema cu traficul de arme. Probleme avem si in Republica Moldova, fiind aproape de Transnistria.
Capital: Exista pericolul ca organizatiile criminale sa fi penetrat sau corupt si in Romania componente importante ale structurilor decizionale ori sa se fi infiltrat in institutii guvernamentale, vami, politie, justitie?
A.I.: Toate aceste fenomene ale criminalitatii transfrontaliere sunt facilitate de coruptie. Deci fara coruptie, ele nu pot prinde putere sau detine controlul intr-o anumita tara. Ele sunt facute pentru a obtine bani foarte repede si foarte multi, pe cai ilegale. Cu bani poti sa cumperi orice. Cat despre infiltrarea lor in structurile guvernamentale, nu as putea spune ca in Romania exista un fenomen specific. Peste tot mai exista uscaturi, anumite personaje dubioase. Coruptia este o chestie interna a fiecarei tari.
Capital: Cum va explicati faptul ca, in marea majoritate a cazurilor, capii organizatiilor criminale raman scapati?
A.I.: Intotdeauna in istoria luptei impotriva criminalitatii au existat doua tabere: oamenii rai si oamenii buni, oamenii legii. Intotdeauna cei rai au fost cu un pas inaintea celor buni. Pentru ca au bani, au cei mai buni avocati, au cei mai buni contabili. Ei se pot apara, legea este deosebit de permisiva si se poate interpreta in fel si chip. Pe de alta parte, cine li se opune? Institutii neechipate, nedotate, foarte slab platite, nemotivate. Problema este ca, daca politia coopereaza international, justitia a ramas la nivel national si cantonata in limitele stricte ale competentei specifice fiecarei tari.
Capital: Ce alte previziuni a mai facut SECI pentru viitorul apropiat?
A.I.: Problema terorismului ramane una dintre cele mai grave. Cu cat va trece vremea si se vor adanci discrepantele economice dintre zone, vor aparea si mai multe probleme. Pe o harta a criminalitatii, aici in zona exista doua gauri negre: Kosovo, unde nu avem parteni, neavand politie sau alte institutii ale statului care sa lupte impotriva acestor infractiuni, a scapat de sub orice control; albanezi din Kosovo au preluat conducerea retelelor criminale din restul tarii in ceea ce priveste traficul de droguri, fiinte umane, arme. Sunt violenti, bine organizati pe sistem familial. A doua ar fi Bosnia Hertegovina, unde exista doua institutii vamale, trei sau patru politii. Dar nu are amploarea din Kosovo.r
Capital: Noi suntem pe ruta lor?r
A.I.: Nu. Culmea e ca nu, au incercat sa intre in Romania, dar nu au reusit. Este un fenomen foarte ciudat, inexplicabil pentru mine, dar probabil ca nu ii intereseaza pentru ca nu sunt asa multi bani pe piata noastra. Ei s-au orientat catre tarile din Vest, dar au inceput sa apara si in Ungaria sau Slovenia.r
Capital: Kosovo este o posibila sursa de bani pentru terorismul mondial?r
A.I.: S-ar putea.r
Capital: Exista si in Romania anumite domenii care sunt controlate de un singur cap mafiot?r
A.I.: Da, si Politia romana ii cunoaste. Cand vrei sa prinzi un peste mare, trebuie sa ai rabdare. Uneori poti astepta o luna, un an, trei ani… Aici nu ai voie sa gresesti. r
r
Carte de vizitar
r
Data si locul nasterii: 31 martie 1951, Brasovr
Stare civila: Casatoritr
Studii: Scoala de ofiteri de politie si Facultatea de Dreptr
1990-1995: adjunctul sefului Inspectoratului de Politie Brasovr
1995-1999: Seful Inspectoratului de Politie Brasovr
1999-2000: adjunctul sefului Inspectoratului General al Politieir
din 2000: director al centrului regional de combatere a crimei transfrontaliere -SECIr
Limbi straine: engleza, franceza, maghiara