"Ca o materializare a unor presiuni din partea excesului de cerere, inflaţia a început să crească. După o perioadă destul de lungă în care inflaţia a stat în zona negativă din cauza reducerilor de TVA – dar atenţie, dacă excludem impactul reducerilor de TVA inflaţia nu a fost niciodată negativă în România – în perioada următoare estimările arată că inflaţia va creşte şi probabil chiar în primul trimestru al anului viitor inflaţia va sări semnificativ de 3%, fapt care, probabil, va poziţia România în fruntea clasamentului din Europa. Este inevitabil când ai creşteri de consum atât de rapide să nu apară presiuni inflaţioniste. Ele nu au apărut până acum, pentru că au fost reducerile de TVA şi am avut inflaţia, mai degrabă deflaţia importată din Europa pe canalul importurilor", a spus Ionuţ Dumitru, la conferinţa "Reforma iminentă a UE: România şi 'nucleul dur'. Adecvare, politici, măsuri necesare", citează Agerpres. 

Acesta a făcut referire la execuţia bugetară şi a subliniat faptul că investiţiile sunt la un nivel scăzut. 

"Execuţia bugetară nu este deloc mulţumitoare. Când ai plin boom economic şi ai scăderi de încasări de TVA, scăderi de încasări de impozit pe profit sau de accize cred că ar trebui să ne preocupe lucrul acesta. Aţi văzut că la rectificare se închide bugetul şi probabil că va rămâne sub 3%, cu reduceri majore de investiţii, 10 miliarde de lei reduceri la investiţii şi cu venituri excepţionale din dividende plătite de companiile de stat. Nu poţi să cârpeşti bugetul sau nu poţi să faci bugetul în felul acesta, doar forţând companiile de stat să-ţi plătească dividende. La anul de unde mai luăm acele dividende? Sumele sunt foarte mari şi nu poţi să te bazezi să finanţezi cheltuieli permanente, de natura salariilor şi a pensiilor, din resurse temporare, prin definiţie", a afirmat Ionuţ Dumitru. 

Acesta a precizat că România înregistrează o creştere economică de peste 5%, dar aceasta este bazată pe consum. Potrivit lui Dumitru, creşterea economică potenţială este în jur de 3%, neexistând o accelerare a creşterii potenţiale care să susţină pe termen mediu o creştere economică de peste 5%, mai ales în condiţiile în care nu există aport la capital. 

De asemenea, Ionuţ Dumitru a apreciat că în sectorul pensiilor inegalităţile sunt foarte mari, respectiv între pensiile speciale şi cele normale, şi că indicatorul Gini este mult mai mare decât media europeană. 

Coeficientul lui Gini (Gini coefficient, cunoscut şi ca Gini index ori Gini ratio) este o măsură a dispersiei statistice folosită pentru a reprezenta distribuţia veniturilor populaţiei unei naţiuni, dar mai ales pentru a reprezenta disproporţia în distribuirea veniturilor sau averilor, fiind un indice al inegalităţii. Definit prin raportul de valoare între 0 şi 1 şi reprezentat ca procentaj, cu atât mai scăzut este coeficientul, cu cât deosebirile în distribuire sunt mai mici. Mondial, valorile Gini se întind între 0,232 (23,2%) în Suedia şi 0,707 (70,7%) în Namibia.