capital social, care va fi efectuata de noul proprietar al Petrom?
SNP Petrom, societate detinuta public, listata la Bursa de Valori ar trebui sa cada sub incidenta legislatiei pietei de capital. Din pacate, ca urmare a OUG nr. 208/28.12.2002, art. 471, ordonanta contestata de catre Asociatia Actionarilor din Romania inca din luna ianuarie 2003, acestei societati nu ii sunt aplicabile normele speciale privind majorarea de capital, norme care ar fi obligat la acordarea dreptului de preemtiune.
Pe de alta parte, OG nr. 55/14.08.2003 privind privatizarea SNP Petrom, modifica articolul 4 al Legii nr. 137/2002 privind accelerarea privatizarii, introducand o noua metoda de privatizare prin aport de capital special pentru societatile din portofoliul MEC. Aceasta noua metoda difera de metoda de majorare de capital prin aport de capital privat(art. 14, Legea nr. 137/2003) si nu mai presupune obligatia de a lansa o oferta publica.
In ce conditii isi vor putea exercita dreptul de preemtiune actionarii minoritari ?
In aceste conditii, majorarea de capital la SNP Petrom cade sub incidenta Legii nr. 31/1990 cu modificarile sale ulterioare. Conform prevederilor acesteia, dreptul de preemtiune este obligatoriu in cazul aportului de capital in numerar, neputand fi anulat decat daca Adunarea Generala a Actionarilor extraordinara, intrunita intr-un cvorum de cel putin 75% din numarul total al actionarilor, decide astfel. Mentionam ca acest cvorum este aproape imposibil de realizat, datorita numarului foarte mare de actionari ai SNP Petrom si deci anularea dreptului de preemtiune in conditiile acestei prevederi legale este foarte improbabila. In cazul unei majorari de capital prin aport in natura, permis in conditiile Legii nr. 31/1990, acordarea dreptului de preemtiune nu mai este obligatorie.
Care este pozitia AAR in privinta SNP Petrom ?
Concluzionam ca prevederile legale aplicabile in cazul privatizarii SNP Petrom sunt neclare si contradictorii, lasand loc interpretarilor. In opinia AAR orice operatiune de majorare a capitalului social fara acordarea dreptului de preemtiune incalca drepturile actionarilor, recunoscute pe plan international. In aceste conditii se impune ca institutia de supraveghere a pietei, CNVM, sa se implice astfel incat drepturile actionarilor minoritari sa fie, in sfarsit, respectate.

Ministerul Finantelor a prelungit pentru a cincia oara consecutiv emisiunea de certificate de trezorerie destinate populatiei. Termenii raman aceeasi, dobanda acordata pentru trei luni fiind de 14% si la sase luni de 14,5%. Randamentul la titlurile de stat a fost pastrat neschimbat, in ciuda faptului ca bancile au majorat dobanzile la depozitele pentru aceleasi termene.

Fondurile mutuale au inregistrat in general cresteri ale valorii titlurilor de participare. Exceptie au facut fondurile Napoca si Intercapital, fonduri de actiuni care au raportat mici scaderi pentru ultima saptamana. Astfel, cea mai buna crestere a avut-o fondul Tezaur, cu 0,33% peste media fondurilor monetare care n-au depasit 0,24%. Cu toate ca in ultimul timp a avut cresteri ceva mai modeste, fondul Napoca detine in continuare cel mai bun randament comparativ cu inceputul anului. Dintre fondurile monetare, BCR Clasic are o crestere buna, de 10,8%, fata de inceputul anului, situandu-se insa la nivelul unui depozit bancar. Dintre fondurile diversificate, performante bune au inregistrat fondurile Transilvania si Capital Plus, care au inregistrat cresteri de peste 15% fata de inceputul anului. Dintre fondurile monitorizate, jumatate nu au reusit sa aiba cresteri de peste 10% fata de inceputul anului, din cauza scaderii randamentelor scazute ale titlurilor de stat.