Afirm, cu tărie chiar, că am ajuns de la egal la egal cu orice american, englez sau francez. Unul dintre argumente, şi cel mai de actualitate, este o aplicaţie  făcută de români pentru iPhone cu care se poate descoperi dacă ai sau nu cancer de piele. Ştirea a fost prezentată ieri, mai întâi, de publicaţiile de renume din afară, precum Washington Post sau Business Insider, iar mai apoi preluată de aproape toate ziarele şi televiziunile din ţară şi străinătate.

O echipă de câţiva oameni au reuşit, fără să fie nevoiţi să părăsească ţara, să aducă o mare laudă României. Cu un preţ modic, de circa 5 dolari, utilizatorii de iPhone pot descărca aplicaţia Skin Scan cu ajutorul căreia, după ce este fotografiată o aluniţă, se poate diagnostica apariţia melanomului, una dintre cele mai grave forme de cancer al pielii.

Pentru a putea finaliza această aplicaţie, a au făcut front comun medici, matematicieni şi programatori. Este adevărat şi faptul că fără susţinere financiară proiectul lor mai avea de aşteptat, dar au găsit fondurile necesare tot în România, la un fond de investiţii.

Aşa cum ne-a declarat unul dintre co-partenerii afacerii, Mircea Popa, aplicaţia a fost finalizată la 31 mai, iar finanţarea de 50.0000 de euro a venind din partea Seed Money România. Aşadar, avem un exemplu clar că şi în România se poate, dacă îţi doreşti cu adevărat.

Exemplul lor nu este singular. În urmă cu un an, colegii mei de la ziarul Evenimentul Zilei au prezentat cazul altor români care au făcut mai multe aplicaţii pentru binecunosctul produs al celor de la Apple. Şi, mai recent, este exemplul firmei clujene iQuest, a cărei aplicaţii – Trip Journal, câştigătoare a premiului pentru cea mai bună aplicaţie din lume acordat de Google anul trecut, a fost nominalizată la premiile Webby, considerate Oscarurile internetului.
În luna martie, o altă româncă, tot de la Cluj, Raluca Ioana van Staden, a câştigat special "Special Diploma" şi "Scientific Order Leonardo Da Vinci pentru promovarea creativităţii" pentru un dispozitiv care depistează cancerul în doar şase minute.

Pentru descoperirile acestea, care au ajuns  pe prima pagină a mai multor ziare din afară, românii nu au fost nevoiţi să părăsească România. Ei au găsit aici tot ceea ce aveau nevoie pentru a demonstra că ne ridicăm la orice fel de standard cu produsele noastre. O concluzie, la prima vedere, ar fi că economia de piaţă şi paşii făcuţi de România în ultimii 20 de ani nu au fost de prisos. Globalizarea are şi părţi bune, nu doar aceea că marii coloşi economici merg în ţările sărace, cu forţă de muncă ieftină, pentru a-şi mări profitul cu costuri cât mai reduse.  Sau văzută din cealaltă parte, românii nu mai sunt nevoiţi să ajungă în SUA, precum ardelenii după aur sau petrol, aşa cum am văzut în filmele lui Dan Piţa sau Mircea  Veroiu, cu regretatul actor Ilarion Ciobanu.