Toată lumea vrea IPO-uri şi listări la Bursă. Cele mai multe oferte publice de până acum dovedesc că investitorii au motive să le ceară. Nu toate au avut, însă, succesul scontat.
Ultima ofertă publică iniţială (IPO) de acţiuni de la Bursa de Valori Bucureşti a arătat, o dată în plus, interesul investitorilor pentru noutăţile care apar pe piaţă. Înghesuiala de la IPO-ul Alumil Rom Industry a avut ca rezultat chiar şi amenzi, în valoare totală de 29.000 de euro, tocmai pentru că investitorii au trecut în unele cazuri dincolo de limita legii pentru a cumpăra mai multe acţiuni.
Din punctul de vedere al emitenţilor aşadar, lucrurile stau bine. Se pot declara însă şi investitorii la fel de mulţumiţi?
În cea mai mare parte a cazurilor, preţul acţiunilor după cotarea lor la Bursă l-a depăşit, măcar cu puţin, pe cel din oferta publică iniţială. Unele dintre ele au avut chiar ascensiuni extrem de spectaculoase, oferind şi randamente de peste 200%.
Primele şedinţe au fost, aproape întotdeauna, cele mai agitate şi mai profitabile pentru cei care au subscris la ofertele publice iniţiale dinaintea listărilor. La cotarea SSIF Broker, investitorii au putut să câştige chiar şi 190% din prima zi, dacă au vândut la preţul maxim de pe parcursul şedinţei de tranzacţionare. Şi la Turism Felix, câştigurile din prima zi au fost foarte mari, investitorii care au „mirosit“ momentul cel mai bun în care să vândă având un profit de peste 300%, cei care au cumpărat la 0,6 lei pe acţiune în cadrul IPO-ului, respectiv 127%, cei care au cumpărat la 1,1 lei.
Transelectrica a adus şi ea profituri mari, mai ales că acolo preţul a mers pe un trend ascendent, ajungând şi cu aproape 200% mai mare decât cel de la început.
Nu toate listările au adus însă bucurii nemaiîntâlnite pentru investitori. Flamingo este unul dintre cele mai bune exemple în acest sens. Deşi compania a fost aşteptată cu nerăbdare la Bursă, pentru că era lider într-un domeniu cu un potenţial enorm, cel al retailului IT, evoluţia preţului acţiunilor după listare nu i-a mulţumit pe cei circa 800 de investitori care au participat la majorarea de capital din vara lui 2005.
Preţurile maxime de tranzacţionare de-abia au fost cu 20% mai mari decât cele din oferta publică, deşi înainte de listare erau analişti care apreciau că va avea loc o creştere a lor cu peste 50% din primele şedinţe de tranzacţionare.
A existat şi un eşec printre puţinele IPO-uri de la BVB din ultimii ani, şi anume Vrancart Adjud. Deşi oferta a fost suprasubscrisă cu aproape 30%, la doar două săptămâni de la listare, preţul acţiunilor era deja mai mic decât cel din IPO, situaţie care nu s-a îmbunătăţit nici ulterior. Bineînţeles, acest eşec poate fi alăturat ofertelor, nu multe la număr însă, în care nu s-au găsit investitori care să cumpere suficiente acţiuni.
Ce face ca o ofertă de acţiuni să fie mai apreciată decât alta, deşi la prima vedere foamea de emitenţi le oferă tuturor şansa de a avea succes la BVB? „Cred că trei lucruri sunt mai importante“, spune Iulian Panait, preşedintele companiei de consultanţă KTD Invest. „Compania şi managementul (domeniu interesant de activitate, rezultate financiare bune, manageri serioşi şi cu viziune strategică pe termen lung), preţul de ofertă (prin comparaţie cu valoarea fundamentală a acţiunilor determinată de analişti pe baza rezultatelor financiare şi a proiecţiilor de dezvoltare viitoare) şi conjunctura de moment a bursei“, detaliază Panait.
Deşi până acum majoritatea ofertelor publice au avut succes la BVB, investitorii nu sunt prea optimişti în legătură cu numărul acestora pe viitor. Într-un sondaj realizat de site-ul kmarket.ro în legătură cu acest subiect, până pe 5 aprilie, 60,87% din respondenţi anticipau că în 2007 vor avea loc doar între unul şi trei IPO-uri, iar 25,09% dădeau ca probabile patru sau cinci.
Deocamdată, anunţurile de listare la Bursă au în prim-plan trecerile de la Rasdaq la BVB, cum ar fi cele anunţate pentru Condmag Braşov şi Dafora Mediaş, şi mai puţin ofertele publice iniţiale. Dintre acestea, nu se întrezăreşte decât cea a Transgaz, însă e greu de spus când.
Cheile succesului
«Cred că trei lucruri sunt mai importante pentru succesul unei oferte publice iniţiale:
compania şi managementul, preţul de ofertă şi conjunctura de moment a Bursei.»
Iulian Panait, preşedinte KTD Invest
Cine iese mai câştigat dintr-un IPO?
CREŞTERILE MARI DE PREŢ obţinute după subscrierea la oferte publice iniţiale nu trebuiesc privite simplist, ci în corelaţie cu alţi factori, cel mai important fiind gradul de subscriere.
DE EXEMPLU, s-ar putea ca un investitor care a subscris pentru acţiuni la Turism Băile Felix să fie mai câştigat decât unul de la Transelectrica sau mai ales Alumil. De ce? Pentru că primul a putut cumpăra atâtea acţiuni câte a subscris, în vreme ce ultimii doi au cumpărat mai puţin de 20% din acţiunile pentru care şi-au mobilizat banii. Aşa că, din 10.000 de lei subscrişi, nu au un profit de 10.000 sau 20.000, ci doar de 3-4.000 de lei, sau chiar mai puţin.
Ca să nu mai vorbim că, în multe cazuri, acei bani sunt obţinuţi din LICHIDAREA ALTOR PLASAMENTE BURSIERE, ceea ce poate însemna pierderea altor oportunităţi de investiţii.
