Agenția de evaluarea S&P, una dintre cele mai mari din lume, a menținut ratingul și perspectiva de țară a România, deși anunțase anterior că este posibilă o degradare. Decizia a stârnit inlcusiv reacții dure, însă mai important este că în motivarea ei sunt și multe semnale de alarmă.
Ipoteză uluitoare în chestiunea ratingului de țară al României. Senatorul liberal Florin Cîțu spune că S&P ar trebui să își ceară scuze României pentru că a menținut ratingul la BBB- cu perspectivă stabilă. Cîțu sugerează chiar că agenția de evaluare a făcut agest gest pentru că Guvernul ar fi motivat-o cumva.
Mai interesant decât atât, însă, este faptul că însăși S&P, în motivarea deciziei, vorbește despre riscuri majore la care este expusă România și despre o încetinire a economiei spre finalul acestui an. S&P spune clar inclusiv că ținta de deficit de 3% va fi depășită.
Standard & Poor’s (S&P) estimează că economia României va încetini şi mai mult în 2019, la 3,5%, din cauza cererii externe mai reduse şi a investiţiilor private mai slabe.
În combinaţie cu sporirea tensiunilor comerciale, care ar putea duce la o încetinire mai accentuată a zonei euro, S&P consideră că riscurile la adresa perspectivei de creştere a României se înrăutăţesc, se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară.
Dacă schimbarea politicilor nu va fi rapidă sau va fi insuficientă, S&P crede că taxele nou introduse ar putea provoca întârzieri ale investiţiilor externe planificate anterior, în special în sectorul energiei, ceea ce ar putea încetini convergenţa veniturilor din România spre nivelul mai ridicat înregistrat în centrul şi în vestul Europei.
De asemenea agenţia atrage atenţia asupra sporirii presiunilor fiscale, care vor persista în absenţa măsurilor corective.
Deficitele de cont curent se vor adânci probabil la aproximativ 5% din PIB. Credibilitatea Băncii Naţionale a României rămâne ridicată şi aşteptatele amendamente la noua taxă bancară vor asigura probabil eficacitatea politicilor, estimează agenţia.
S&P previzionează că deficitul guvernamental general se va adânci la 3,3% şi la 3,5% din PIB în 2019 şi în 2020, ca rezultat al încetinirii avansului economiei şi a cheltuielilor guvernamentale, pe fondul pregătirii alegerilor prezidenţiale din 2019 şi al celor parlamentare din 2020.