Măsurile privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii arată o reaşezare a centrelor de putere în sistem la nivel central şi mai puţin o preocupare pentru creşterea calităţii actului medical prin măsuri de ordin instituţional, consideră Institutul pentru Politici Publice (IPP).
"Intenţiile Guvernului nu conving de faptul că principala preocupare o constituie realmente calitatea serviciului medical în sistemul public, cea mai importantă nevoie a pacienţilor români care achită lunar contribuţiile pentru sănătate. Mai mult, deşi anunţă o reducere naţională a personalului cu 35 de posturi, recentele iniţiative legislative ne informează despre înfiinţarea unui nou nivel administrativ regional: 8 Autorităţi Regionale de Sănătate Publică", arată IPP.
Potrivit IPP, două sunt schimbările cu impact propuse de Ministerul Sănătăţii prin proiectul de Hotărâre de Guvern afişat – crearea Agenţiei Naţionale de Programe de Sănătate (ANPS) şi apariţia Agenţiei Naţionale de Achiziţii şi Investiţii în Sănătate (ANAIS), "o combinaţie discutabilă între activităţi de coordonare a achiziţiilor publice pe ţară şi colectare/gestionare baze de date specifice/cercetări aprofundate".
IPP solicită Ministerului Sănătăţii să coopteze în noua ANPS specialiştii necesari pentru gestionarea acestei importante activităţi pentru starea de sănătate a populaţiei şi, în acelaşi timp, să elaboreze în perioada următoare indicatorii de evaluare a performanţei programelor, făcând dovada unui nou mod de lucru competitiv în ce priveşte priorităţile finanţate din bani publici.
Reprezentanţii IPP solicită public MS să dea informaţii legate de înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Achiziţii şi Investiţii în Sănătate (ANAIS).
”Fără o asemenea transparenţă privind motivele reale care au stat la baza deciziei de organizare a unei întregi Agenţii responsabile de cele mai mari achiziţii din sănătate, demersul va fi , în mod distructiv, supus unor continue suspiciuni în perioada următoare în loc să se bucure de credibilitatea necesară", se mai arată în comunicatul citat.
Institutul pentru Politici Publice consideră că activităţile legate de achiziţii publice ar putea fi în continuare gestionate de o structură din cadrul ministerului, activitatea de colectare de date/emitere de alerte specifice urmând a fi reorganizată pe măsura importanţei pe care ar trebui să o aibă într-o societate preocupată de îmbunătăţirea politicilor de sănătate.
‘Îngrijorat de actuala calitate destul de slabă a bazelor cu informaţii publice din sistem, Institutul pentru Politici Publice solicită iniţiatorilor să reflecteze asupra păstrării şi chiar întăririi rolului Institutului Naţional de Sănătate Publică (care gestionează acum datele statistice sanitare ale programelor naţionale) fără această componentă, INSP – păstrat, de altfel, în proiectul de lege – rămânând o instituţie cu rol decorativ şi ar putea fi până la urmă desfiinţată în actualul scenariu. O altă variantă lansată de IPP constă în preluarea tuturor actualelor atribuţii ale acestui Institut pentru Sănătate Publică nu de către ANAIS, ci de către noua ANPS, astfel în responsabilităţile acesteia intrând şi analiza informaţiilor privind starea de sănătate a populaţiei pentru un proces eficient de generare şi implementare/monitorizare a programelor naţionale de sănătate", mai precizează IPP.
De asemenea, prin faptul că nu există nicio referire la modul în care se va reorganiza Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi la managementul resurselor acesteia care provin de la contributori (în acest moment, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate are practic controlul asupra a 75% din bugetul destinat sănătăţii publice) proiectul de HG afişat spre consultare publică tinde să contribuie la adâncirea fracturii în ceea ce priveşte coerenţa şi eficienţa cheltuirii banilor publici în sistemul de sănătate.
"Degeaba acest HG oferă detalii despre cum se vor gestiona mai eficient investiţiile în infrastructura sistemului sanitar fiind coordonate centralizat (prin ANAIS), atâta vreme cât populaţiei nu i se explică ce fel de preocupare există pentru ca banii – reprezentând contribuţiile individuale (ale fiecăruia dintre noi la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate) – să fie administraţi transparent şi performant, astfel încât fiecare cetăţean să beneficieze de prestaţii medicale conforme cu nivelul acestor contribuţii", mai menţionează IPP.