Război comercial cu China, relaţii tensionate cu Rusia, tensiuni în Orientul Mijlociu… Dosarele fierbinţi care îl aşteaptă pe viitorul secretar de stat american, Antony Blinken, sunt numeroase. Mai multe şantiere marcate de diplomaţia „inegală şi impulsivă” a lui Donald Trump, potrivit chiar cuvintelor viitorului şef al diplomaţiei americane, îi vor fi lăsate moştenire lui Joe Biden, care doreşte să refacă leadershipul Statelor Unite.

În special într-o regiune atât de instabilă ca Orientul Mijlociu, unde Antony Blinken va trebui să se ocupe cu prioritate de problema nuclearului iranian. Cel care a fost secretar de stat adjunct sub administraţia Obama a participat activ la negocierile pentru acordul de la Viena încheiat în 2015 şi a regretat de repetate ori la postul France 24 ieşirea Statelor Unite dintr-un acord care „funcţiona pană când l-a rupt preşedintele Trump”.

Să se refacă acordul privind nuclearul iranian

În timpul campaniei sale prezidenţiale, Joe Biden a promis să revină în acord „dacă Teheranul îşi respectă angajamentele” şi şi-a arătat intenţia se a întrerupe politica de „presiune maximală” a miliardarului republican contra Republicii islamice, considerând-o neproductivă.

Democraţii doreau să renegocieze textul pentru a introduce în el, după modelul Franţei, dosarul rachetelor balistice iraniene. O voinţă care riscă să se lovească de intransigenţa Teheranului. Deja neîncrezător din cauza asasinatului, pe 3 ianuarie, a influentului general Qassem Soleimani la ordinul lui Donald Trump, Iranul a declarat de repetate ori că această chestiune nu este negociabilă.

Dacă, la începutul lui noiembrie, ghidul suprem, ayatollahul Khamenei, a declarat că alegerile americane nu vor „influenţa” politica Teheranului faţă de Statele Unite, preşedintele Hassan Rohani l-a invitat, miercuri, 25 noiembrie, pe Joe Biden, să deschidă o pagină nouă. În special revenind la „situaţia care prevala” înaintea deciziei lui Donald Trump de a scoate, în 2018, Statele Unite din acord.

Conflictul israelo-palestinian

În Orientul Mijlociu, Antony Blinken va încerca să reechilibreze politica externă americană, considerată că a fost prea mult aliniată la agenda prim-ministrului israelian, Benjamin Netanyahu, prin recunoaşterea Ierusalimului drept capitală a statului evreu şi a suveranităţii israeliene asupra părţii ocupate din înălţimile Golan, ca şi o legitimare a colonizării în Cisiordania.

Statele Unite vor încerca să stabilească din nou contactul cu palestinienii, care au tăiat punţile cu Washingtonul şi au respins ferm „deal-ul secolului” al lui Donald Trump, revenind la poziţia clasică a diplomaţiei americane favorabile soluţiei cu două state, pentru care a pledat întotdeauna Antony Blinken.

Pentru o securitate durabilă, e nevoie de o pace durabilă şi pentru asta trebuie o soluţie cu două state, dar acest lucru a fost făcut şi mai greu de atins” prin politica lui Donald Trump, a explicat el la France 24, în mai 2018, în marja unei conferinţe a liderilor pentru pace.

 

Să-i liniştească pe aliaţii Statelor Unite

Printre dosarele prioritare ale lui Antony Blinken figurează revenirea Statelor Unite în cadrul instituţiilor internaţionale maltratate şi constant criticate de miliardarul republican. Începând cu refacerea parteneriatului transatlantic, în situaţia în care Donald Trump a numit de mai multe ori NATO alianţă „învechită” şi a ameninţat să retragă forţele americane prezente în Germania.

„Timp de 70 de ani, Statele Unite, cu preşedinţi democraţi şi republicani, au jucat un rol de prim plan în instaurarea regulilor, semnarea acordurilor şi animarea instituţiilor care au orientat relaţiile dintre naţiuni şi au dus la progresul securităţii şi prosperităţii colective – până la Trump”, regreta Joe Biden în aprilie, într-un articol în prestigioasa revistă Foreign Affairs.

Profilul viitorului secretar de stat, partizan şi specialist al globalismului, pare făcut pe măsură ca să poată îndeplini o asemenea sarcină şi să-i liniştească pe aliaţii Statelor Unite. „El cunoaşte perfect Europa, şi nu numai Franţa, deci mă bucur că ajunge în acest post”, explică pentru France 24 Anthony Gardner, fost ambasador al lui Barack Obama pe lângă Uniunea Europeană şi autor al cărţii „Stars with Stripes” despre relaţiile europene şi transatlantice.

Şi continuă: „Nominalizarea lui este un mesaj care arată că Statele Unite vor să colaboreze cu aliaţii lor, în loc să-i dispreţuiască, nu numai cu europenii, ci şi cu instituţiile multilaterale, ceea ce este diferit de abordarea lui Donald Trump”.

Mai constructiv cu Beijingul, mai dur cu Moscova

În sfârşit, în afară de refacerea legăturilor cu aliaţii Statelor Unite, Anthony Blinken trebuie să-l ajute pe Joe Biden să se poziţioneze faţă de alte două mari puteri, Rusia şi China.

Rivalitatea şi concurenţa cu Beijingul erau preexistente la venirea la putere a lui Donald Trump şi nu vor dispărea cu Joe Biden, care consideră China „cel mai mare concurent” al Americii.

Totuşi, experţii se aşteaptă la o schimbare, cel puţin ca formă, pentru a obliga Beijingul să se conformeze regulilor comerţului internaţional.

„Războiul comercial cu China nu va fi neapărat întrerupt, dar să zicem că cele două puteri vor cunoaşte relaţii puţin mai normale, cu potenţiale tensiuni, deoarece există în continuare probleme structurale care îngrijorează Statele Unite, dar abordarea se va schimba, pentru că Joe Biden este cunoscut pentru simţul compromisului şi globalismului”, explica recent la France 24 Ioana Marinescu, profesor de economie la Universitatea din Pennsylvania. Şi adăuga: „Bineînţeles că va apăra interesele americane, dar într-un mod mult mai liniştit şi constructiv”.

În ce priveşte Rusia, calificată de Joe Biden drept „cea mai mare ameninţare pentru Statele Unite” în timpul campaniei electorale, se temea de alegerea democratului, care şi-a înmulţit declaraţiile ostile faţă de puterea rusă şi l-a numit pe Donald Trump „canişul” lui Vladimir Putin.

Relaţiile dintre Washington şi Moscova, care tot nu l-a felicitat oficial pe preşedintele ales, riscă deci să se tensioneze, Joe Biden promiţând o politică foarte dură faţă de ruşi, pe care îi acuză că ar fi în spatele unor manevre care afectează suveranitatea americană, cu referire la bănuielile de amestec rusesc în campania prezidenţială din 2016.

„Putin a încercat deliberat să creeze o îndoială pentru a ne delegitima instituţiile, alegerile şi democraţia şi acest lucru este foarte grav”, a declarat pe France 24 Anthony Blinken, într-un interviu înregistrat în iunie 2017.

Nominalizarea lui pentru postul de şef al diplomaţiei s-ar putea să fi fost prost percepută la Moscova, după ce el şi-a anunţat poziţia în septembrie la postul CBS. „Un preşedinte Biden va fi în stare să-i ceară socoteală dlui Putin pentru agresiunile sale (…). Nu distrugând NATO, ci întărind descurajarea promovată de aceasta”.