Teheranul încearcă să vândă 500.000 de barili pe zi de petrol sau aproape 23% din ceea ce a exportat anul trecut, către rafinării din China şi India, au dezvăluit pentru Financial Times două surse apropiate discuţiilor.
"Iranul se confruntă cu probleme severe în găsirea unui nou cumpărător", a spus unul dintre directori, explicând că Teheranul nu oferiră reduceri pentru petrol.
În cazul în care până la mijlocul lunii martie nu va găsi clienţi pentru o cantitate de petrol egală cu cea cumpărată de rafinăriile europene anul trecut, Iranul ar fi obligat să păstreze marfa nevândută în petroliere imense sau să reducă producţia. Indiferent de măsura adoptată, preţul petrolului va creşte.
Vineri, preţul petrolului Brent, de referinţă la bursa din Londra, a atins maximul ultimelor opt luni, de 120,7 dolari pe baril, pe fondul îngrijorărilor cu privire la livrările iraniene şi a întreruperilor de producţie în Sudanul de Sud şi Yemen. Luni, preţul a crescut din nou, la 121,01 dolari pe baril.
Uniunea Europeană a aprobat, luna trecută, o interdicţie asupra importurilor de petrol din Iran, dar intrarea în vigoare a acestor restricţii va avea loc de la 1 iulie, pentru ca Italia, Spania şi Grecia să aibă timp să găsească surse alternative.
În ceea ce pare a fi un răspuns în faţa embargoului, Teheran a anunţat în acest week-end că 
a încetat exporturile de ţiţei către companiile britanice şi franceze. Alireza Nikzad, purtător de cuvânt al Ministerului Petrolului, a anunţat duminică decizia Teheranului de a înlocui companiile din cele două ţări, cu "noi clienţi", fără a oferi detalii.
Atât Franţa, cât şi Marea Britanie, încetaseră deja să cumpere ţiţei iranian, ceea ce dovedeşte că mişcarea este mai degrabă una simbolică. Chiar şi aşa, aceasta este prima acţiune reală din partea Teheranului după săptămâni de ameninţări, şi ar putea avea un impact psihologic ce ar putea împinge în sus preţurile la petrol, pe fondul temerilor că Iranul ar putea stopa exporturile către alte ţări.
