"În cel mai scurt timp cred că vom obţine protecţie la nivel european pentru Caşcavalul din Săveni şi Cârnaţii de Pleşcoi şi mai avem un dosar depus de o Asociaţie din Braşov pentru Novacul afumat. Însă noi am identificat producători şi produse pentru a putea fi protejate la nivel european, precum Brânza de Gulianca şi de Covurlui, Brânză de burduf în scoarţă de brad, Gemul de rubarbă, Salamul de Nădlac, Pita de Pecica, Covrigul muscelean, Virşli din judeţul Alba. Protejarea acestora depinde însă de asociaţiile de producători", a spus Irimescu. 

Acesta a precizat că Ministerul Agricultorii îi poate sprijini pe producătorii tradiţionali oferindu-le informaţii corecte despre întocmirea caietelor de sarcini, cât şi despre condiţiile pe care trebuie să le respecte astfel încât produsul lor să poată obţine protecţia europeană. 

"Ei trebuie să ştie că un produs care se protejează la Bruxelles trebuie să îndeplinească nişte condiţii. Protecţia o cere o asociaţie, iar produsele trebuie să aibă o vechime atestată de cel puţin 25 de ani. Depinde doar de producători să vină cu dosare la noi, la Ministerul Agriculturii, pentru a putea obţine ulterior protecţia europeană. Producătorii au înţeles un pic mai târziu că protecţia europeană dă valoare adăugată produsului. Orice consumator care vede un produs în raft cu ştampila europeană de calitate îl va cumpăra", a explicat şeful MADR. 

Potrivit sursei citate, la nivel naţional există în jur de 500 de produse tradiţionale înregistrate la MADR, dar din păcate "producătorul tradiţional nu are forţă să intre în supermarketuri, pentru că nu are posibilităţi să producă cantităţi foarte mari". 

România a reuşit să înregistreze la nivel european ca produse de Indicaţie Geografică Protejată (IGP) Magiunul de Prune Topoloveni, în anul 2011, şi Salamul de Sibiu, în 2016, iar pentru Telemeaua de Ibăneşti s-a obţinut Denumirea de Origine Protejată (DOP) tot în acest an. 

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii, la nivel mondial sunt garantate peste 1.500 de produse tradiţionale, din care ţările Uniunii Europene deţin mai mult de 1.400. Cele mai multe produse protejate sunt deţinute de Italia (296), Franţa (243), Spania (205), Portugalia (139), Grecia (106) şi Germania (96).AGERPRES