”La nivel european se pune problema, pe lângă gestionarea durabilă a resursei de peşte, a pescuitului ilegal şi nereglementat, care este o componentă importantă cu care noi ne confruntăm, dacă nu în mare măsură în Marea Neagră, unde resursa nu este atât de importantă la peşte, vorbim mai mult de pescuitul în Dunăre. După evaluările experţilor în domeniu, în România, în Delta Dunării, s-a redus cu 30% resursa de pescuit”, a precizat Irimescu, prezent la Conferinţa la Nivel Înalt privind Cooperarea Consolidată pentru Pescuit şi Acvacultură la Marea Neagră.

Potrivit sursei citate, o altă problemă specifică Românei în aceste zone vizează comunităţile de pescari, care însă trăiesc din pescuit şi din acest motiv trebuie găsite resurse alternative de câştig. ”Pescarii din România trăiesc practic din această resursă şi este important să nu afectăm această categorie socială, care încă trăieşte din pescuit. Noi ne străduim să venim cu resurse alternative de câştig şi aici aş menţiona acvacultura marină. Acvacultura, în general, s-a dezvoltat foarte bine pe investiţii din bani europeni, dar mai ales la nivel de ţară, pe râurile interioare, nu foarte mult în Marea Neagră, dar sperăm că pe viitor, cu fondurile pe care le avem din Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM) 2014 – 2020, să reuşim să producem şi la Marea Neagră” a adăugat şeful MADR.

De asemenea, ministrul a subliniat că Marea Neagră este foarte săracă în resurse de peşte şi doar o zonă limitată din jurul Litoralului poate fi exploatată, din acest motiv existând interesul pentru statele riverane de a gestiona aceste resurse în mod corespunzător.

”Sperăm să găsim şi să avansăm în procesul de aliniere la politica maritimă a UE, care prevede sistemul de gestiune durabilă a rezervei de peşte. Ştim cu toţii că Marea Neagră este o mare săracă în resursa piscicolă şi cu atât mai mult este nevoie să protejam pe cât posibil această resursă. România şi Bulgaria au o cotă foarte redusă de pescuit la calcan, câte 43 de tone în fiecare an, care este o specie de interes economic dar şi foarte exploatată. Avem o cotă comună şi la şprot, 12.000 de tone, dar care nu prezintă un interes economic foarte mare. Anterior, la Bruxelles am avut discuţii lungi în cadrul Consiliului legate de faptul că UE aplică sistemul cotelor şi gestiunea durabilă a resurselor. România şi Bulgaria ca state membre ale UE aplică acest sistem de cote, dar consider că pentru gestionarea durabilă a resurselor în Marea Neagră este foarte important ca toate statele riverane să se alinieze la aceste cerinţe”, a subliniat Irimescu.

Şeful MADR a atras atenţia şi asupra pescuitului la rapană, o specie care a devenit extrem de importantă din punct de vedere economic, însă metoda de pescuit, respectiv traularea fundului marin, devine dăunătoare şi pentru alte specii şi pune şi reale probleme de mediu. ”Se discută foarte mult de pescuitul la rapană, unde noi am stabilit o cotă de 8.000 de tone pentru acest an. Este o specie de mare interes economic. Teoretic, trebuie să o capturăm fără limite, fiind o specie invazivă, însă metodele sunt dăunătoare mediului marin, iar cea mai dăunătoare este traularea. În aceste sector, România mai are un specific: are doar nave de pescuit de mici dimensiuni şi doar trei nave peste 15 metri', a adăugat ministrul Agriculturii.

În context, oficialul MADR a menţionat importanţa adaptării eforturilor comune ale statelor riverane Mării Negre în programele de dezvoltare a acvaculturii, de susţinere a cercetării marine şi de extindere a cooperării regionale pentru protecţia mediului marin şi creşterea economică a actorilor geopolitici implicaţi. ”Încurajarea unei abordări comune şi unitare şi adaptate fiecărui stat pentru promovarea exploatări raţionale a resursei marine vii şi dezvoltării sustenabile a acvaculturii, astfel încât să se asigure păstrarea ecosistemelor productive şi sănătoase”, a mai spus ministrul Agriculturii.

Potrivit datelor Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană a Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură (GFCM FAO), valoarea de vânzare a capturilor din Marea Neagră se ridică la 629 de milioane de dolari, însă impactul economic este şi de 2,6 ori mai mare decât valoarea raportată. Dintre statele riverane Mării Negre, Turcia ocupă cel mai important loc, cu cea mai mare cotă de descărcări, respectiv 76,7%, în timp ce România se află la coada clasamentului, cu sub 1%. Începând din anul 2013, GFCM FAO a demarat un plan de management pentru zona Mării Negre, astfel încât pescuitul să aibă un impact cât mai mic asupra ecosistemului, oferind măsuri şi informaţii, în special pe uneltele de pescuit la calcan, o specie cu stocurile supraexploatate în Marea Neagră.Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană a Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură (GFCM FAO), împreună cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), organizează, luni şi marţi, la Bucureşti, Conferinţa la Nivel Înalt privind Cooperarea Consolidată pentru Pescuit şi Acvacultură la Marea Neagră. (Sursa: Agerpres)