Premierul Enda Kenny a spus Parlamentului că a luat decizia după ce s-a consultat cu procurorul general. Analiştii politici cred că votul public va avea loc înainte de începerea verii, potrivit Wall Street Journal.
Coaliţia de guvernare din Irlanda a încercat prin toate mijloacele până acum să evite votul populaţiei deoarece instituţiile UE au devenit foarte nepopulare în ţară după măsurile de austeritate impuse ca o condiţie a bailoutului de Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană.
Moneda euro s-a depreciat după anunţ, din cauza îngrijorărilor că tratatul va fi respins de votanţii irlandezi. Un sondaj de opinie realizat luna trecută arăta că majoritatea votanţilor irlandezi vor referendum, dar doar o mică majoritate ar vota pentru aprobarea Tratatului.
Votanţii din Irlanda au mai respins în trecut modificarea tratatelor europene, la prima convocare. În 2009 au aprobat abia la al doilea referendum aprobarea Tratatului de la Lisabona, după ce Guvernul a spus că a obţinut garanţii extinse de la partenerii europeni în mai multe chestiuni, printre care menţinerea unei rate a impozitului pe profit mai redusă decât în celelalte state UE. Un eventual refuz al Irlandei de a participa la noua construcţie fiscală europeană va determina pierderea accesului guvernului la ajutorul financiar oferit de noul fond de bailout permanent al zonei euro.
Tratatul european de stabilitate nu va fi supus votului populaţiei nici în România.Guvernul de la Bucureşti a aprobat astăzi semnarea Tratatului, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Suciu.
Potrivit Guvernului, Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare stabileşte ca limită a deficitului bugetar structural pragul de 0,5%, iar în cazul în care nivelul datoriei publice este semnificativ sub 60% şi nu există riscuri privind sustenabilitatea pe termen lung a finanţelor publice, acest deficit structural poate să ajungă la circa 1% din PIB. Deficitul bugetar maxim ciclic plus cel structural se va încadra în limita de 3% din PIB.
‘În cazul în care se înregistrează abateri faţă de aceste nivele, există un mecanism de activare directă, prin care Comisia Europeană sesizează Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, iar apoi, în funcţie de hotărârea acestei instanţe, poate să aibă loc o sancţiune financiară de maximum 0,1% din PIB-ul ţării respective’, a afirmat Suciu.
România a obţinut, în urma negocierilor desfăşurate, introducerea în Tratat a prevederii care va permite participarea la reuniunile la nivel înalt ale zonei euro, a şefilor de stat sau de guvern din toate statele membre ale UE.
