revistei Capital.
Capital: De ce atata mister in privinta datei de 11 aprilie, pentru etapa de liberalizare a contului de capital?
Mugur Isarescu: Pentru ca experienta altor tari in tranzitie si lipsa unor reguli precise ne-au aratat ca aici elementul psihologic are o importanta majora. Intr-un fel, am apreciat dezbaterile premergatoare, au fost profesionale, dar la nivelul specialistilor s-a dezvoltat ideea ca liberalizarea aceasta este un fel de bau-bau. Pregatirea ei s-a asociat si cu o apreciere a cursului, cu durerile exportatorilor si ale celor care si-au pastrat economisirile in valuta. Pe o stare tensionata, nu e nevoie sa vii cu elemente care sa irite, sa sperie mai mult publicul.
Capital: Ati pregatit momentul si prin reduceri ale dobanzilor, cu o viteza mult mai mare decat in alte tari. Nu este riscant?
Mugur Isarescu: In general, tot procesul de ascensiune a Romaniei se face acum printr-o viteza sporita, pentru ca s-a intarziat mai mult in primii ani. Suntem ca intr-un mars fortat si intram in lupta fara sa mai sapam transee. Au fost riscuri legate de masurile de pregatire, care puteau fi gresit interpretate. De acum, riscul este ca pot aparea intrari de capitaluri. Dobanzile, chiar scazute, sunt inca atractive. Acum, riscul de curs variabil si riscul de tara inca ii indeparteaza, dar aici perceptia s-ar putea schimba, si atunci am putea asista la intrari. Nu trebuie sa ne cream iluzia ca riscul unor intrari mari de capitaluri a disparut. Pe partea cealalta, a unor iesiri, nici nu le-as numi riscuri. Ele ar ajuta intr-un fel, pentru ca suma sterilizata de BNR aproape s-a dublat in ultimele 12 luni, ca si rezerva.
Capital: La ce nivel al iesirilor de capitaluri ar trebui sa se revina la cresterea dobanzilor?
Mugur Isarescu: Cand ai o baza monetara de cinci miliarde de euro, daca ea s-ar dubla, chiar la intrari mici, va dati seama ce efort ar trebui sa faca BNR pentru ca dobanzile sa nu ajunga zero. La fel, ar fi imposibil sa iasa cinci miliarde de baza monetara, pentru ca o tara nu poate trai fara bani, iar dobanzile s-ar duce in ceruri… La sume, la inceput, poate mai mari de un miliard, dar apoi din ce in ce mai mici, pot avea loc variatii mari atat ale dobanzilor, cat si ale cursului, de natura ca acestea sa echilibreze singure situatia. Daca intra doua miliarde de euro, de exemplu, dobanzile vor scadea, si cursul se apreciaza. De la un anumit nivel al cursului, insa, cei care vor sa bage bani sunt descurajati. Pe partea cealalta, la iesiri de peste doua miliarde de euro, tot ca exemplu, si 200 de milioane in plus incep sa conteze, pentru ca se intra pe curba exponentiala, dobanzile cresc, iar cursul se depreciaza. Baza monetara este, deocamdata, un avantaj, dar si un dezavantaj. Adica la sume mici, variatiile pot fi foarte mari. Ele pot fi compensate in anumita masura prin interventii ale BNR, care insa nu apara nivelul de curs. E metafora trenului cu 100 de vagoane care vine la un peron ce are doar lungimea a cinci vagoane si toti vor sa se dea jos, prin camp, prin noroaie, sau nu pot cobori.
Capital: La ce variatii ale cursului de schimb veti apela la masurile de salvgardare?
Mugur Isarescu: La variatii mari, violente, si cu variatii mari in lichiditate. Facand comentariul anterior legat de baza monetara, se pot subintelege cam care ar fi…
Capital: De ce nu ati permis tot acum si romanilor sa deschida depozite in strainatate fara avizul BNR?
Mugur Isarescu: Este pasul urmator. Principiul liberalizarii este intai intrari, pe urma iesiri, intai pe termen lung, mediu si apoi pe termen scurt.
Capital: De ce ar fi mai riscanta aceasta etapa? Au motive romanii sa faca masiv plasamente la bancile din strainatate, unde dobanzile sunt mici?
Mugur Isarescu: Probabil ca nu, si de aceea nici nu vom intarzia foarte mult acest pas. Este un proces extrem de disputat si nu are reguli clare. Pana la urma, s-a ajuns la niste principii dovedite de practica drept cele mai conservatoare.
Capital: Este riscanta posibilitatea ca romanii sa acceseze si credite mai ieftine din strainatate, in momentul in care au conturi acolo?
Mugur Isarescu: Si acestea vor fi libere, dar nu stiu in ce masura creditele vor putea fi accesate imediat, pentru ca este nevoie de un „track record“ (n.r. istoric al relatiei client-banca). Intr-adevar, nu avem o motivatie cu totul deosebita pentru care am urmat aceasta secventialitate de pasi ai liberalizarii, dar ea este privita, in general ca fiind prudenta.
Capital: Pana acum, pentru ce iesiri de capital s-a cerul avizul BNR?
Mugur Isarescu: Pentru sume foarte mici. Plafoanele noastre au fost de 200-300 milioane de dolari pe an si niciodata nu au fost utilizate in totalitate.
Capital: Veti monitoriza zilnic si activitatea caselor de schimb, asa cum faceti cu piata valutara interbancara?
Mugur Isarescu: Nu cred ca este nevoie. Acesta este un comert de detaliu, care ar trebui urmarit mai degraba de agentiile de protectie a consumatorului decat de BNR. La noi, au ramas ca o relicva a acelui an 1990-1991, cand s-a dat drumul in totalitate la dolar. Au ramas ca un element prin care BNR a cautat sa controleze piata neagra in acele momente nefaste. Sunt inca la noi in portofoliu, dar nu avem de gand sa le controlam mai sever. Aici ar trebui sa se implice mai degraba institutiile interesate in combaterea spalarii de bani si a evaziunii fiscale.
Capital: Ce credeti ca se va intampla cu „banii negri“, din activitati ilegale, in perioada circulatiei paralele a leilor vechi si noi de dupa denominare? Cum se va scapa de ei?
Mugur Isarescu: Pot fi preschimbati pe diverse cai si ar putea fi tezaurizati leii noi. Nu vad totusi de ce ar face-o in perioada circulatiei paralele, cand se poate face oricand trei ani dupa. Toata lumea poate avea un confort psihic ca nu vor pati nimic leii vechi. Se pot depune si in banci.
Capital: Este de asteptat o intensificare a incercarilor de spalare a „banilor negri“ si ar trebui avertizate bancile?
Mugur Isarescu: Bancile au deja sisteme antispalare de bani care functioneaza. Vorbim de numerarul tezaurizat in lei, dar banuiala mea este ca acesta nu e foarte mare, pentru ca din cauza inflatiei se pierde enorm. Si cu banii tezaurizati in valuta cred ca foarte multi s-au fript dupa experienta cu dolarul si, mai recent, si dupa cea cu euro.
Capital: Se vor indrepta „banii negri“ si spre piata imobiliara?
Mugur Isarescu: Se poate, dar nu depinde atat de dinamica propriu-zisa a acestor sume tezaurizate, cat mai ales de dinamica si atractivitatea pietei imobiliare.
Capital: Au ajuns preturile pe piata imobiliara la un nivel de natura a crea probleme bancilor care au acceptat garantii ipotecare supraevaluate?
Mugur Isarescu: Sentimentul meu este ca la anumite zone din Bucuresti avem un „bubble“, dar nu sunt expert in domeniu. Sunt banci centrale care se uita si la piata imobiliara ca la un indicator prin care incearca sa controleze stabilitatea preturilor. Nu avem o astfel de situatie. Ce se intampla la noi se refera doar la un oras, in provincie lucrurile sunt mult mai calme.
Capital: Creditul de consum continua sa creasca, iar reforma fiscala ne-a lasat mai multi bani pentru consum. Mai este necesara o noua inasprire a conditiilor de creditare?
Mugur Isarescu: Nu cred. O eventuala perfectionare la norme ar deriva mai degraba din prudentialitate decat din controlul cererii-agregate, unde creditul de consum are o pondere inca mica. Nu as spune, cu siguranta, ca normele nu se vor schimba, pentru ca vom urmari lucrurile. Nu vad o expansiune extraordinara a creditului de consum, deoarece segmentele populatiei care se pot imprumuta s-au indatorat deja. Cred ca bancile nu vor avea incotro si va trebui sa isi intoarca fata catre clienti corporativi. Acolo aria de expansiune este mult mai mare, este necesara dezvoltarea creditului de productie, bancile nu vor avea restrictii la creditarea in lei si isi vor ajuta clientii sa devina credibili, sa dezvolte proiecte.rn
rnCapital: Pentru accesul dificil al firmelor mici la credite este acuzata si BNR, din cauza restrictiilor impuse bancilor in managementul riscului.rn
rnMugur Isarescu: La acestea nu vom renunta, pentru ca fac parte din normele internationale de prudentialitate. Eu cred totusi ca bancile pot gasi solutii chiar pe normele actuale, daca se vor implica alaturi de clienti in intelegerea rationalului care sta in spatele acestora.rn
rnCapital: Credeti ca nivelul de 16% al cotei unice este sustenabil?rn
rnMugur Isarescu: Aceasta o va dovedi perioada urmatoare.rn
rnCapital: Acum nu sunteti sigur?rn
rnMugur Isarescu: Acum avem doar datele pe trimestrul I de la Ministerul Finantelor si nu arata rau de loc la venituri.rn
rnCapital: Ar trebui reduse in continuare si contributiile sociale?rn
rnMugur Isarescu: Da. Aici trebuie facut un efort deosebit. Putem sa ne uitam la experienta unor tari ca Cehia, unde s-a deschis un cont escrow in care si-au depus banii din privatizare, iar acestia sunt folositi pentru reforme in domeniul social: reforma pensiilor si a asistentei sociale. Este o optiune mai buna decat sa reducem datoria publica. Aceasta a scazut oricum, din 2000, de la 31% la aproape 20% din PIB. Mai bine facem o rezerva bugetara destinata unor reforme indispensabile. Aici trebuie o gandire pe termen mediu a mai multor aspecte: sustenabilitatea pe termen mediu a veniturilor bugetare, bugetele multianuale, includerea in bugetarea multianuala a proiectelor mari legate de convergenta reala, de dezvoltare a infrastructurilor, de reforma a pensiilor, conservare a mediului.rn
rnCapital: Anul acesta tintiti inflatia. De ce ar fi omul obisnuit interesat de tinta dumneavoastra?rn
rnMugur Isarescu: Pentru ca il afecteaza la buzunar. Inflatia este perfida, uneori chiar creaza dependenta, iar daca este dublata de o crestere a salariilor poate crea chiar iluzia ca este bine. Pe termen lung, aceasta dependenta este extrem de daunatoare.rn
rnCapital: In ce masura pretul petrolului si preturile administrate, la energie, va pot afecta tinta?rn
rnMugur Isarescu: Pretul petrolului este o necunoscuta, si el ne poate afecta tinta de inflatie. Preturile administrate prevazute pentru 2005 au fost puse in prognoza noastra de inflatie si cred ca vom atinge cifra de 7% incorporand si cresterea acestora, de circa 3%.rn
rnCapital: Va ajuta faptul ca 2005 nu este an electoral?rn
rnMugur Isarescu: Categoric.rn
rnCapital: Dar daca ar fi, daca am avea alegeri anticipate?rn
rnMugur Isarescu: Daca ar fi an electoral, am inaspri alte elemente de politica monetara.rn
rnCapital: Ce veti face?rn
rnMugur Isarescu: Nu pot face acum o judecata care sa aiba o semnificatie econometrica. De exemplu, anul trecut, pentru ca a fost an electoral, am tinut nivelul dobanzilor mai sus o perioada mai indelungata.rn
rnCapital: Baiatul care, dupa declaratia dumneavoastra, a cumparat anul trecut dolari, incepe acum sa isi dea seama ca a fost „destept“?rn
rnMugur Isarescu: Cred ca nu a facut o afacere proasta chiar daca a cumparat la 29.000 de lei dolarul, dar a fost mai putin destept decat cel care a luat la 27.000 de lei. In orice caz, o afacere mai proasta a facut cel care a cumparat euro.rn

rnIsarescu despre…rn

rnSpecialisti din institutiile financiare si cele publice?rn
rnIn institutiile financiare, avem deja specialisti foarte bine pregatiti, in cele bugetare, salariile inca ii descurajeaza pe cei foarte buni.rn
rnInvatamantul economic?rn
rnCred ca se mai pot face eforturi de imbunatatire. Trebuie limitata avalansa de diplome din sectorul facultatilor particulare. Ma uit la usurinta cu care se dau si unele doctorate si nu cred ca e un semnal bun.rn
rnCea mai buna carte a dumneavoastra?rn
rnCea mai recenta: „Reflectii economice“.rn
rnO carte buna de literatura?rn
rn„Codul lui DaVinci“ este recenta si cel putin captivanta. O carte foarte buna, la bariera dintre economic, social si literatura este „Al doisprezecelea ceas“, a vicepresedintelui Bancii Mondiale, Jean-FranA