"Banii lăsaţi în piaţă vor fi folosiţi de la caz, la caz, de la bancă la bancă. Nu excludem că o parte din aceşti bani să fie folosiţi la o creditare mai activă în valută. Noi nu am vrut să anihilăm creditarea în valută, doar să o orientăm spre debitori neexpuşi riscului valutar, cum sunt, spre exemplu, exportatorii", a spus Isărescu. Guvernatorul a amintit că scăderea creditului în valută a fost semnificativă, de aceea "o încetinire a scăderii creditului în valută nu ar fi un lucru rău".

Şeful băncii centrale nu crede că valuta eliberata prin reducerea RMO va determina în mod necesar o apreciere suplimentară a leului, prin vânzare de către bănci. "Daca s-ar întâmpla, ajunge din nou în rezerva BNR. Sunt banii noştri, nu vor mai fi însă bani atraşi, nu mai dăm băncilor acea dobândă. În plus, mărim corespunzător lichiditatea în lei, scad astfel dobânzile la lei, leul tinde să se aprecieze şi aşa mai departe…încurcate sun căile Domnului", spune Isărescu.

Guvernatorul BNR a arătat că după reducerea anterioară, din ianuarie, a RMO, cu 4 procente, s-au eliberat 800-900 milioane de euro, din care "o bună parte au fost repatriaţi". "Nu aş dramatiza, însă, acest lucru. Din fericire, băncile au chiar exces de lichiditate. Nu lipsa banilor împiedică creditarea, ci probleme structurale, situaţia creditelor neperformante sau o anumită neîncredere în relaţia bănci-clienţi, pe care încercăm să o remediem. O parte din aceşti bani eliberaţi au fost folosiţi de bănci şi pentru acoperirea unor datorii sau pentru noi credite", a spus Isărescu.

Rezervele minime obligatorii constituite de bănci la BNR din depozitele atrase trebuie să scadă în continuare, pentru a se apropia de standardele europene, în contextul în care România vrea sa adere la zona euro în 2019. În zona euro, nivelul ratelor RMO este de 2%.