Fiecare sef de guvern ce s-a perindat pe la Palatul Victoria anunta la iceput de mandat ca activitatea cabinetului sau va fi cit se poate de transparenta. insa realitatea din ultimii 11 ani a dovedit contrariul. Boala s-a cronicizat. Guvernul Nastase pastreaza confidentialitatea unor acte normative ce au fost aprobate de fostul cabinet Isarescu, i ultima sedinta de guvern (27 decembrie 2000).
Este vorba de anexa la HG nr. 1.391/27 decembrie 2000 privind aprobarea conditiilor de finalizare a procesului de privatizare a SC Petromidia SA. Prin acest act normativ, Dinu Patriciu a obtinut pentru Rompetrol Rotterdam (noul proprietar al pachetului de 70% din actiuni) facilitati la plata obligatiilor bugetare, facilitati ce sunt prevazute itr-o anexa. Care anexa? Desi face parte integranta din hotarire, anexa nu este publicata i Monitorul Oficial. Deci, nu este publica. Exista o precizare i hotarire, potrivit careia datele din anexa vor fi comunicate doar institutiilor interesate.
De la Autoritatea pentru Privatizare si Administrare a Participatiunilor Statului (APAPS) am fost informati ca anexa este secreta, la ea avind acces numai cei care fac obiectul prezentei hotariri, respectiv reprezentantii SC Petromidia. „Nu va pot da anexa. Ea este confidentiala pentru presa, presa nu face parte din institutiile interesate. Atita vreme cit fostul premier Isarescu, ce si-a pus semnatura pe aceasta hotarire, a decis ca ea sa nu fie publica, eu respect aceasta decizie. si dumneavoastra ar trebui sa o respectati”, ne spune Lucia Dumitru de la Directia de Privatizare a APAPS. Ne-am adresat si Ministerului Finantelor, cel care de fapt acorda aceste reesalonari la plata datoriilor. si aici, tot tacere. La fel si la Secretariatul General al Guvernului.
Surprinzator, dar lamurirea am primit-o chiar de la noul proprietar al Petromidiei, Dinu Patriciu. „Am cerut noului guvern publicarea anexei i Monitorul Oficial, tocmai pentru a nu trezi suspiciuni. Eu am primit-o printr-un curier militar. Pentru ca totusi nu a fost publicata, nu va pot da anexa, isa va pot spune ce contine. Are patru puncte. Primele trei se refera la mentinerea facilitatilor acordate prin conventii de reesalonare, ce fusesera aprobate, si la negocierile cu Akmaya, iar la ultimul punct prevede reesalonarea datoriilor aparute dupa februarie 1999, i valoare de 2.185 miliarde de lei. in total, este vorba despre esalonarea unei sume de 340 milioane dolari, din care 34 milioane catre banci private, iar restul catre bugetul statului. Esalonarea este prevazuta pe o perioada de cinci ani, plus un termen de gratie de sase luni”, ne-a declarat Dinu Patriciu. si uite asa, de unde nu te astepti sare iepurele.
Secretariatul General face pierdute ordonantele
Guvernul tine la secret facilitatile, iar tocmai cel care ar fi direct interesat sa nu se stie cum isi va plati datoriile mostenite de la stat (fostul proprietar) iese la scena deschisa. Atunci, pentru ce atita secret din partea guvernantilor, fosti si actuali? in fond, este vorba despre bani publici, iar efectele itirzierii platilor prin reesalonarea lor se repercuteaza asupra contribuabililor la buget. Apoi, Petromidia este o societate deschisa. Ea este cotata pe piata Rasdaq. Decizia Guvernului de a nu face publica anexa care cuprinde graficul esalonarii platilor este, practic, o blocare a informatiei catre cei interesati sa cumpere actiuni de pe piata de capital.
Ordonanta nr. 205, aprobata i 15 noiembrie 2000 de fostul cabinet guvernamental ridica mari semne de itrebare, care planeaza si asupra activitatii actualului guvern. Aparitia acestui act normativ are o istorie aparte. Ea a fost initiativa fostei Agentii Nationale de Dezvoltare Regionala. Pentru obtinerea aprobarii i Guvern, un puternic lobby a facut fostul presedinte al ANDR, Mihai David. Desi prima confruntare cu ministrii cabinetului Isarescu a fost un esec, David n-a capitulat. A perseverat i obtinerea Ordonantei si la a doua ifatisare i fata Executivului a obtinut si semnaturile.
De ce era atit de importanta aparitia acestei hotariri? Desi neprobate ica, exista zvonuri potrivit carora actul normativ avea sa serveasca anumitor interese, ale debitorilor institutiilor statului. Ordonanta prevede, practic, conversia datoriilor catre institutiile statului, i actiuni. Dar un act normativ similar exista deja, cu deosebirea ca aceasta actiune este coordonata de Ministerul Finantelor. Noutatea Ordonantei nr. 205 consta i faptul ca ofera posibilitatea oricarei institutii publice sa converteasca, „de la caz la caz”, creantele i actiuni. Care ar fi avantajul debitorului? El poate sa devina curat fata de stat cumparindu-si propriile creante, i schimbul platii actiunilor la valoarea de piata. Suma poate sa fie cu mult mai mica decit valoarea datoriilor.
Istoria Ordonantei nr. 205 nu se icheie aici. Semnatarii au revenit asupra deciziei si din aprobatori au devenit acuzatori. Initiatorul a fost obligat sa anuleze ordonanta, prin emiterea alteia noi. Actul normativ de anulare a fost aprobat i ultima sedinta de guvern. Secretariatul General al Guvernului avea obligatia sa-l transmita la Monitorul Oficial. Acest lucru nu s-a itimplat nici pina astazi. Ordonanta nr. 205 a ramas, astfel, i vigoare si poate produce efecte. Netransmiterea anularii la Monitorul Oficial a fost rezultatul unei noi interventii din partea domnului David sau a fost doar o omisiune, justificata de schimbarile intervenite i aparatul guvernamental?
Cert este ca actualul cabinet guvernamental cunoaste istoria acestei ordonante. Sunt informatii potrivit carora actualul executiv intentioneaza sa revina cu o noua anulare a Ordonantei nr. 205, dar nu am obtinut o explicatie pentru aminarea deciziei de anulare de catre actualul guvern. Fiind i vigoare, ordonanta poate produce efecte.