Inceputul saptamanii trecute a reunit la masa tratativelor, reprezentanti ai Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR) si membri ai Executivului. in fata unor nume sonore din lumea afacerilor, contrar atitudinii pe care a abordat-o de pe fotoliul de guvernator, Mugur Isarescu a admis sa se transpuna in pielea unui tehnocrat mai degraba specific Romaniei de acum cateva decenii, decat a unuia corespunzator vremurilor in care traim.
AOAR, asociatie ce reprezinta ideile unor oameni de afaceri de notorietate ca Dan Voiculescu, Viorel Catarama, George Copos, Gelu Tofan, a venit la intalnirea de la Palatul Victoria cu un pachet de masuri care, in viziunea reprezentantilor sai, pot constitui garantia iesirii din criza economica. Iata cateva dintre acestea.
in vreme ce inca exista sceptici in ceea ce priveste atingerea tintei inflatiei de 25 – 30% in acest an, conducerea asociatiei crede in posibilitatea aducerii acestui procent la o singura cifra. insa pentru aceasta recurge la o propunere care aminteste de anii comunismului: inghetarea preturilor si a salariilor. Initiativa marilor patroni vizeaza, in primul rand, utilitatile publice, baza cresterii indicelui preturilor de consum. Dar aceasta nu justifica luarea unor masuri administrative de inghetare a preturilor, ci, mai degraba, induce nevoia de revizuire a modului in care sunt reactualizate tarifele, simultan cu grabirea procesului de privatizare a societatilor de stat care concentreaza activitatile publice. Altfel, ideea patronilor romani poate fi transpusa in practica, dar insotita de reintroducerea sistemului de subventionare a domeniilor respective, tinand cont de faptul ca materiile prime folosite depind de preturile pietei internationale si, implicit, de evolutia cursului de schimb valutar.
Afaceristii vor bani
de la stat
AOAR solicita, pe de o parte, sprijinul statului, pentru cofinantarea unor programe de investitii ale intreprinzatorilor privati, iar pe de alta parte, invoca nivelul inca ridicat al fiscalitatii. Altfel spus, bani mai putini la bugetul statului, simultan cu eliberarea de sume, din aceeasi sursa, pentru vitalizarea afacerilor patronilor romani. Ar fi posibil daca administratia de stat si-ar reduce drastic randurile si, implicit, cheltuielile cu intretinerea ei, si daca toti contribuabilii, inclusiv membrii AOAR, si-ar achita fara intarziere obligatiile catre stat. Si, in plus, daca statul ar pune capat slabiciunilor de care a dat dovada in procesul de iertare a datornicilor la buget, recurgand la legile care-i dau posibilitatea sa actioneze ca un creditor interesat sa-si recupereze banii, prin executare silita.
Oamenii de afaceri reclama nivelul inalt al dobanzilor practicate de sistemul bancar si propun corelarea lor cu rata profitului, in schimbul renuntarii la urmarirea evolutiei inflatiei. in propunerea lor, oamenii de afaceri nu vad reversul medaliei si, in plus, se contrazic chiar in idei. Pe de o parte, recunosc ca multe societati nu inregistreaza profit, deci rata profitului este nesemnificativa. Pe de alta parte, uita ca resursele bancilor se bazeaza pe economiile persoanelor fizice si juridice. Or, in conditiile in care dobanzile nu vor acoperi inflatia, banii vor lua calea altor plasamente, cel mai la indemana fiind pastrarea economiilor in valutele altor tari. Apoi, omit ca una dintre presiunile asupra dobanzilor isi are cauza chiar in mentalitatea multor oameni de afaceri, care uita sa-si mai achite obligatiile catre banci. Asa cum au fost ele prezentate, masurile propuse de AOAR aduc un puternic curent de incurajare a capitalului romanesc. Concludenta in acest sens este initiativa de stimulare a capitalului autohton prin legiferarea obligativitatii ca toate societatile comerciale prezente pe piata de capital sa detina, in structura capitalului autohton, cel putin 20% din capitalul romanesc.
Mugur Isarescu i-a ascultat si, nefiresc pentru un om pana acum intransigent cu masurile care se abat de la drumul reformei, s-a comportat ca si predecesorii sai, exprimandu-si interesul pentru masurile propuse si promisiunea ca vor fi luate in seama in actiunile viitoare ale cabinetului sau.