Întrebat dacă existenţa unei legi a insolvenţei persoanelor fizice ar ajuta clienţii cu credite să intre în negocieri cu băncile cu o poziţie mai bună decât în prezent, când sunt captivi, poziţia de forţă aparţinând băncilor, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a admis că va exista acest efect, însă cu condiţia ca legea să fie "bine făcută".
Ce înseamna o lege bine făcută în opinia şefului băncii centrale? "O lege bună e o lege bună. În cazul legii falimentului, o lege care nu e bună… am văzut la persoane juridice, spre exemplu, că acţionarul poate ajunge să aibă voie să înfiinţeze o nouă firmă a doua zi. O lege a insolvenţei persoanelor fizice trebuie să fie bine făcuta. Dacă vine Consiliul Superior al Magistraturii şi spune că nu are posibilitatea să facă faţă multor procese, înseamnă că pot apărea probleme", spune Isărescu. Cerându-i-se posibile explicaţii pentru întârzierea pregătirilor necesare implementării unui astfel de act normativ, în condiţiile în care iniţiative legislative au apărut încă de acum cinci ani, guvernatorul BNR a răspuns cu o întrebare retorică: "E singurul lucru care se discută de cinci ani în România?"
Şeful băncii centrale a ţinut să precizeze că instituţia pe care o conduce nu apără interesele băncilor în faţa clienţilor şi nici nu se opune legii falimentului în principiu. O poziţie similară a exprimat recent şi Fondul Monetar Internaţional, care a trimis recent o scrisoare la Comisia Juridică din Camera Deputaţilor, unde se discută proiectul, la Ministerul Finanţelor şi la BNR, avertizând că legea nu trebuie aprobată în grabă şi cerând să se facă înainte un studiu de impact pentru a se evita posibile efecte negative. Este încă neclar deocamdată cine ar trebui să facă acest studiu de impact.