"2018-2020 nu cred că e departe de o realitate. Dar dacă ne raportăm la acest obiectiv, trebuie să punem termene intermediare, că nu vii la 1 ianuarie să schimbi, şi e nevoie de consens politic", a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Şeful băncii centrale îşi aminteşte că a participat la o astfel de "consensualizare", pentru intrarea în Uniunea Europeană, în 2007, înainte de ţinta stabilită iniţial pentru 2010, şi momentele dificile nu au lipsit nici atunci: "Când te pui la masă şi spui trebuie aia, aia… Ei zic: ooooooo. Nu pot să vă descriu mai bine decât acest "ooooooo, păi n-am înţeles aşa". Dar ce ai inţeles? Trebuie luat feedback cum reactionează societatea şi nu trebuie lăsat pe ultima sută de metri, că nu ajungi nicăieri".
Guvernatorul a arătat ca populaţia reacţionează diferit la eventuale scumpiri: "un bucureştean suportă mai bine creşterea preţului la pâine. Nici nu mănâncă prea multă pâine bucureşteanul. Dar la 100 de kilometri de Bucureşti se mănâncă mai multă pâine".
Banca Naţională ramâne optimistă şi perseverentă în îndeplinirea obiectivului de intrare în zona euro dacă se îndeplinesc condiţiile amintite.
"Stabilirea obiectivului de intrare in zona euro este o chestiune politică, nu depinde doar de BNR. Părerea noastră este să se facă prin consens real de substanţă. Nu suntem împotriva simbolisticii şi a caracterului mobilizator pe care poate să le aibă o ţintă ambiţioasă, dimpotrivă. Dar adoptarea euro nu e doar schimbarea unor bancnote şi nu are doar implicaţii tehnice. Până şi denominarea, când s-au tăiat patru zerouri, a avut o încărcătură politică. D-apoi trecerea la o altă monedă şi privarea României de o politică puternică – politica monetară – care dă suveranitate, capacitate de intervenţie, de adaptare la şocuri interne şi externe", a mai spus Isărescu.
