Mugur Isărescu a avertizat vineri în legătură cu majorările salariale şi a folosit o pildă pentru a se face mai bine înţeles: Un medicament dat în dozaj necorespunzător face mai mult rău decât bine.
Isărescu spune că îndr-adevăr, creşterea economică a României poate fi un motiv de mândrie, însă până acum acest lucru a creat dezechilibre şi toate măsurile din acest an electoral, inclusiv creşterile salariale, trebuie foarte bine dozate, întrucât, ca şi în medicină, excesul poate face mai mult rău decât bine, a spus, vineri, guvernatorul BNR, într-o conferinţă de presă. Acesta a fost întrebat dacă avansul economiei, de 5,5%, poate fi o mândrie pentru România.
„Judecata noastră este următoarea: cât putem să asigurăm convergenţa reală, (creşterea economică – n.r.) este un activ, dar fără dezechilibre. Un dezechilibru, mai devreme sau mai târziu, va trebui corectat şi dacă nu ştii cum să o faci din timp, nu faci „soft landing”, piaţa o va face abrupt şi o va face printr-o cădere de creştere economică. Piaţa va duce la acest lucru. Şi atunci, în loc să ai un grad de convergenţă mai rapid… Noi am păţit-o în 2008-2009, corecţia care s-a întâmplat, după o creştere-record în anul precedent, pentru că a venit criza. Şi atunci e preferabil să ai o creştere care să nu fie dezechilibrantă, ca să spun aşa, să nu creeze deficite prea mari”, a declarat Isărescu.
El a mai arătat că ceea ce se întâmplă acum produce deja dezechilibre.
„Deci o creştere economică înaintată este un lucru cu care România se poate mândri, dar să nu producă dezechilibre şi v-am arătat că produce dezechilibre. Că e mult, că e puţin… discuţia acum sunt dezechilibrele, le ţinem sub control sau nu. Mai ales dezechilibrul extern. Că am văzut fumuri din-astea: „Dezechilibrul extern, eee…, se poată trăi cu el!”. Atenţie! Nu ştiu cum se poate trăi cu el. Aici trebuie o atenţie foarte mare cu dezechilibrele externe şi cu asigurarea finanţării”, a avertizat guvernatorul.
Isărescu a amintit că din anul 2000 până în prezent România a avut cel mai înalt nivel de convergenţă, de la 29% în anul 2000, la peste 65%.
„Noi avem suficientă flexibilitate prin politica cursului de schimb, dar nu putem face abuz. Ne poate ajuta, dar când vedem că dezechilibrele o iau razna, uşor, uşor trebuie să reacţionăm. Cred că acum, la partea externă, trebuie să gândim o corecţie treptată a dezechilibrului extern”, a recomandat responsabilul BNR.
Guvernatorul a subliniat că sub nicio formă Banca Naţională nu a fost împotriva creşterii economice.
„Dozajul. Cuvântul pe care îl folosim este dozajul. Şi la creşterile salariale. Este greu să ţii dozajul într-un an electoral, dar, ca în medicină, dacă un medicament este dat într-un dozaj necorespunzător, îţi face mai mult rău decât bine”, a conchis el.