"Toţi suntem de acord să avem program de dezvoltare pe 10 ani. Dar am şi eu obsesia mea! Da, program de dezvoltare, dar cu macrostabilitate. Peste asta nu se mai trece! Am avut prea multe experienţe în 25 de ani ca să mai avem încă una. Ar fi dramatic, nu ne-ar mai crede nimeni! Şi nu dramatizez eu…aşa s-ar întâmpla. Şi până una alta, apare deja o discrepanţă: cheltuieli mai mari pentru educaţie, să terminăm drumurile, autostrăzile, dar nu poţi să le faci cu reduceri de taxe, nu ai cum, nu încape! Este un conflict de aritmetică deja, nici nu mai ajungem la matematici superioare…sau la sofisticări din astea macroeconomice", a declarat vineri Isărescu în cadrul unei conferinţe de specialitate.
El a reamintit faptul că suntem în 2016 şi nu avem încă o autostradă care să treacă Carpaţii, încă vorbim de Master Plan şi de locul prin care va trece autostrada. "Şi tot pentru că vorbim de planuri de dezvoltare, vă mai spun un lucru care mă doare, pentru că circul frecvent pe acolo: de 10 ani se lucrează pe 18 kilometri la cel mai utilizat drum din România. Acolo nu mai este niciun fel de justificare pentru întârzieri. Este super-trafic, se întâmplă accidente, se produc blocaje – între DN1 şi A1. Unde este eficienţa banului public? 18 kilometri…cred că se puteau termina demult. Întârzierile acestea costă", a subliniat Isărescu menţionând doar costurile cu carburantul consumat inutil în trafic.
În acest context, guvernatorul BNR a amintit că primele sacrificate de Guvern, pentru a se încadra în ţinta de deficit, sunt investiţiile. "Care este rolul investiţiei publice la care renunţăm prima. Dincolo nu poţi să te duci (la celelalte cheltuieli – n.r.) din considerente politice, electorale…când s-a dus cineva şi a spus: domnule, nu se mai poate, trebuie să te duci la salarii…am văzut ce s-a întâmplat în societate. Şi atunci te duci la investiţia publică, care este şi cea mai deficitară: infrastructuri învechite, depăşite…ceea ce va crea şi probleme de securitate României", a mai spus guvernatorul BNR.
Şeful băncii centrale a vorbit şi despre importanţa comunicării acestor aspecte către public, de asemenea deficitară. "Eu simt o mare responsabilitate văzând această deteriorare a discursului public. Vorbeam mai clar în anii '90 când nu ştiam ce e aceea tranziţie. Acum, când între 1,2 şi 3 sunt 2 procente de PIB (diferenţa de deficit în cazul implementării Codului fiscal – n.r.) şi chiar dacă sună puţin pentru un necunoscător, este enorm, şi noi nu reuşim să transmitem mesajul acesta. Noi am ajuns la creştere economică de 3 – 4%! Ce ne trebuie o bruscare din asta. Numai din considerente politice, electorale? Se pare că da. Şi cu o presiune socială în spate…şi creşterile salariale, şi sectorul privat, toate reclamă aşa ceva. Şi putem să le facem gradual", explicat Isărescu.
În opinia sa, decizia premierului de a convoca Parlamentul în sesiune extraordinară este una înţeleaptă. "Şi acolo să vedem dacă avem şi noi, economiştii, cuvânt, într-o formă sau alta", a mai subliniat guvernatorul BNR, amintind, totuşi, că există analiza de impact realizată de Consiliul Fiscal pe care nu a luat-o nimeni în seamă.
