Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), a acordat un interviu în care a comentat mai multe probleme, printre care costul finanțării statului și relația dintre bănci şi debitorii cu situaţii grele.
Un fost bancher l-a acuzat pe guvernatorul BNR că este vinovat pentru creşterea costului finanţării statului, punând în acest fel presiune pe politicieni şi sprijinindu-i totodată pe bancheri.
"Dacă aceste afirmaţii ar fi citite numai de analişti economici şi de jurnalişti specializaţi în probleme economice, firesc ar fi să nu răspund. Niciunui specialist nu-i este prea greu să descifreze caracterul lor aberant. Dar aceste aberaţii ajung și la cititori care nu sunt specializaţi în economie", a declarat Isărescu, răspunzând la această acuzație, într-un interviu acordat cotidianului Jurnalul.ro.
"Şi, având în vedere aplombul cu care sunt avansate, ar putea să fie crezute. Sunt, deci, obligat să răspund. Ministerul Finanţelor a vândut băncilor, săptămâna trecută, obligaţiuni de stat în contrapartidă la un împrumut de 600 de milioane de lei. Cu un randament în creştere, faţă de ianuarie, de la 2,05 la sută spre 2,20 la sută. Mișcări atât de mici sunt normale. Adevărul e altul: de luni bune, dobânzile sunt la minime istorice, iar variațiile care apar sunt ca efect al pieței libere. Banca Naţională, ca agent al statului, este doar organizatorul tehnic al licitaţiilor privind vânzarea-cumpărarea de către bănci a titlurilor de stat. Și încă o probă pentru a vedea caracterul aberant al acestor acuzații: dobânda de politică monetară, pe care o stabileşte BNR, este neschimbată de luni de zile, iar din noiembrie 2011 a scăzut fără încetare", a precizat șeful BNR.
El a comentat și afirmația, vehiculată în piață, că între bănci şi debitorii cu situaţii grele a dominat ostilitatea, avocaţii clienţilor fiind de părere că băncile nu au vrut să negocieze.
"Acolo unde dorința reală de a negocia a prevalat, s-a ajuns la rezultate bune. Dialogul a fost însă blocat de o lungă dezbatere, ce deseori a căpătat accente populiste, pe marginea proiectelor de legi privind darea în plată şi conversia creditelor denominate în franci elveţieni. Unele bănci au amânat dialogul aşteptând să vadă în ce direcție vor merge proiectele de legi aflate în dezbatere", a spus Mugur Isărescu.
"Totodată, debitorii, încurajați de avocații menționați, au plusat continuu solicitările formulate în negocierile cu băncile, chiar au tras de timp în speranţa că legile vor înclina balanţa în totalitate de partea lor. Ambele atitudini au redus șansele de negociere, un proces care este până la urmă strâns legat de bunele practici bancare. Adevărul este că, după ce am risipit aproape doi ani în dezbateri confuze, acum am ajuns tot la Codul Civil, care defineşte atât înțelegerea între părți, cât și impreviziunea, şi dă posibilitatea utilizării acestor soluţii pentru debitorii care nu-și mai pot plăti ratele. Precizările CCR vin în întâmpinarea atât a părților care ajung la o înțelegere, cât și a celor care nu se înțeleg și recurg la judecător pentru a găsi o formulă posibilă sub imperativul Codului Civil, instanţa fiind singura abilitată să stabilească impreviziunea", a adăugat guvernatorul băncii centrale.