Miercuri seara, moneda euro a întegistrat o creștere explozivă, ajungând la 4.80 pe piața interbancară.

În dimineața zilei de 28 noiembrie, la 10 minute după deschiderea pieței interbancare din România, euro a avut o ușoară coborâre sub 4.80, prag peste care a stat toată noaptea.

La prânz, un euro avea valoarea de 4.7890, cursul valutar fiind de 4.7788, consemnând o depreciere a leului de doar 0.01% față de cursul BNR stabilit cu o zi în urmă.

Ce a salvat leul de la o depreciere prematură

În contextul enunțat mai sus, la deschiderea pieței valutare din acea zi erau sume mari în ask pentru euro.

Datorită cererii crescute pentru euro, de la alți actori de pe piața interbancară, moneda a scăzut sub nivelul de 4.8.

Observabil este faptul că, pe parcursul zilei de 28 noiembrie, volumul minim al tranzacțiilor pe piața interbancară din țara noastră a fost de  800 milioane de euro, față de numai 200 milioane de euro cât a fost volumul tranzacțiilor interbancare în data de 27 noiembrie.

În acest context, piața bancară este de părere că Banca Națională a României e trebuit să intervină în forță pentru a salva leul de o depreciere prematură. Astfel, piața bancară consideră că BNR a a utilizat mai mult de jumătate de miliard pentru a apăra cursul valutar și leul.

Surse din sistem spun că în luna noiembrie BNR ar fi cheltuit circa 1,2 miliarde de euro pentru a feri leul de o depreciere prea abruptă. Declaraţiile politice privind deficitul bugetar, deteriorarea indicatorilor privind creşterea economică şi deficitele gemene sunt motivele care au condus la o reacţie mai agresivă a investitorilor străini faţă de leul românesc, notează economica.net

Mugur Isărescu a intervenit imediat după acest eveniment

„Noi, la banca centrală ne menținem opinia că o corecție a deficitului extern, când se va întâmpla, nu se va putea face (doar) prin deprecierea cursului de schimb. Cred că nici nu e bine, dacă ne uităm exact din ce e făcut deficitul de cont curent. Dacă avem deficit fiscal de 4,4% și deficit extern de 5,5% și știm bine că deficitul extern = deficitul fiscal + deficitul privat, apoi ce facem? Ne adresăm la 1%? Deficitul privat cu cursul de schimb? Asta facem sau asta să propunem? Că am văzut propuneri și din partea unora de la dumneavoastră. Mai ales că deficitul extern al sectorului privat este finanțat autonom, întrucât acolo vin investițiile externe directe private, care sunt la aproape 2% din PIB.

Trebuie să ne adresăm deficitului guvernamental dacă dorim reducerea deficitului extern. Iar o depreciere a cursului nu face decât să majoreze deficitul guvernamental, încarcă povara finanțării deficitului. Avem o povară mare a finanțării deficitului din credite externe. Noi, la Banca Națională a României, ne menținem opinia potrivit căreia corecția deficitului extern trebuie făcută în principal prin corecția deficitului public. Iar această corecție nu se poate face dintr-o data, printr-o singură măsură de politică economică.

Deprecierea – mai ales la nivelele moderate consemnate în ultimii ani (3-5 la sută pe an), are mai degrabă rolul de a tempera presiunile pe piață, de a evita formarea/alimentarea altor dezechilibre. Să nu uităm faptul că mișcarea cursului de schimb poate fi și un instrument care poate apăra economia de mișcări speculative”, a spus Isărescu.