Guvernatorul BNR a arătat că dorinţa normală, dar „iluzorie”, că se poate face rapid din societatea românească un stat al bunăstării, a fost un mesaj care a produs „amare şi adânci deziluzii”, în condiţiile în care realitatea arăta risipa banului public şi incapacitate.
Isărescu pledează în continuare pentru economisire şi investiţii, ca singura ecuaţie ce poate permite o dezvoltare a economiei pe baze sănătoase. Guvernatorul a adăugat că în anii ’90 România avea zece milioane de salariaţi care plăteau impozite şi mai puţin de un milion de bugetari, iar în prezent sunt 4,5 milioane de salariaţi şi 1,5 milioane de bugetari. De asemenea, la începutul anilor ’90, în România au existat trei milioane de persoane asistate, iar astăzi numărul acestora depăşeşte cinci milioane.
Trebuie să mai şi coborâm, după ce am urcat
Oficialul BNR crede că este necesar ca opinia publică să înţeleagă ciclurile economice şi realitatea, că după o perioadă de creştere urmează o ajustare, dar este nevoie de o ajustare optimă.
În ceea ce priveşte situaţia actuală, o ajustare optimă ar putea avea loc printr-un program cuprinzător prin coordonarea tuturor politicilor.
„Băncile centrale sunt de regulă un împrumutător de ultimă instanţă. Despre BNR se spune, mai nou, că este un apărător de ultimă instanţă, un fel de goalkeeper (portar – n.r.) care poate să apere orice. Eu voi spune că BNR îşi va face datoria, va apăra şi interesul naţional şi obiectivele sale, stabilitatea preţurilor şi stabilitatea financiară, poate va găsi şi soluţii inspirate, dar nu poate să asigure optimul”, a adăugat Isărescu.
El apreciază că o corecţie făcută prin curs nu reprezintă optimul, reaprinde inflaţia, este nedreaptă pentru că este plătită tocmai de cei care sunt oricum afectaţi.
SURSA:Mediafax
