«Daţi-mi voie să mă retrag, să plec acasă, adică la bancă, să am grijă de ROBOR“, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, săptămâna trecută, la finalul unei conferinţe, după ce, cu două zile înainte, s-a întâlnit cu ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa pentru a discuta despre majorarea ROBOR. „Specialiștii din BNR vor găsi și vor decide soluția pentru a tempera această creștere a ROBOR. Vor da, probabil, ulterior, mai multe detalii și mai multe relații deciziile luate la nivelul Consiliului de Administrație. Prezența mea a constat în a discuta strict tehnic despre ce se întâmplă astăzi, de evoluția ROBOR“ a spus Ionuț Mișa, după întâlnirea cu Isărescu.
În aceeaşi zi, Banca Naţională a anunţat că a împrumutat băncile cu peste 9 miliarde de lei pentru a rezolva parţial problema de lichiditate din sistem. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a scăzut joia trecută la 1,78%, faţă de nivelul de 1,79% înregistrat cu o zi înainte, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României. La începutul lunii septembrie, ROBOR la trei luni era cotat la 0,92%, iar la începutului acestui an la 0,87%. Revista Capital a realizat, împreună cu reprezentanţi ai instituţiilor de credit un calcul pentru a înţelege cu cât au crescut ratele românilor în acest context. De menţionat este faptul că băncile iau în calcul pentru stabilirea ratei pe următoarea lună valoarea ROBOR din ultima zi a lunii precedente. Mai exact, pentru a stabili rata aferentă lunii octombrie, se ia în calcul valoarea ROBOR la 30 septembrie. Astfel, la un credit mediu de 200 de mii de lei (aproximativ 43.000 de euro), acordat pe 25 de ani, cu o dobândă calculată astfel: ROBOR plus 2% (marja băncii), rata era, în luna septembrie, de 939 de lei pe lună. Menţionăm faptul că s-a luat în calcul valoarea ROBOR la 31 august, respectiv 0,91%.
Pe luna octombrie, pentru acelaşi credit, rata creşte cu 71 de lei, la 1.010 lei pe lună. În acest caz, s-a luat în calcul ROBOR la 30 septembrie, de 1,58%.
Creşteri temporare
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat, săptămâna trecută, că majorarea dobânzilor este una conjuncturală şi că se va calma. Tot el a declarat, însă, că vremea dobânzilor mici a apus. „Nu vindem iluzii. S-a ieșit din perioada dobânzilor foarte scăzute. Veţi vedea că aceste creşteri se vor atenua la fel de repede cum au apărut (…) dobânzile se vor plimba în jurul a 1,75% plus minus 1%“, a mai spus Isărescu. Creşterile de dobândă vin după ce ANAF a încasat mai mulţi bani, în luna septembrie. Mai exact, în opinia Guvernatorului, încasările în creştere au lăsat piaţa bancară fără bani. „Sunt factori autonomi evoluţiei lichidităţii în piaţă. Un exemplu e maniera în care sunt plătite taxele şi impozitele, şi felul în care sunt plătite salariile şi pensiile. Taxele se plătesc pe 30 ale lunii. Sunt absorbiţi banii şi se duc în contul Trezoreriei care se află la BNR. Acest lucru echivalează cu o absorbţie de lichiditate. După 5 ale lunii lichiditatea e retrimisă în piaţă, prin plăţile făcute de stat. Sunt mişcări lunare. Ce a intervenit în această lună e o performanţă mai bună în colectarea impozitelor, mai mult decât ne-am aşteptat. Nu ştiu dacă MFP s-a aşteptat. Rolul BNR e să regleze lichiditatea. Operaţiunile noastre sunt săptămânale. Momentul septembrie 2017 vine după o lungă perioadă de excedent de lichiditate“, a menționat guvernatorul.
Rolul BNR e să regleze lichiditatea. Operaţiunile noastre sunt săptămânale. Momentul septembrie 2017 vine după o lungă perioadă de excedent de lichiditate.
Mugur Isărescu, guvernator BNR
De aceeaşi părere este şi Horia Braun, economist-şef al BCR. „Problema de lichiditate pare a fi ne natură temporară. Atunci o să vii cu o scădere de RMO la lei nu prea adresează natura problemei. Problema de lichiditate vine din plăţile la buget mai mari în lunile trecute. Respectiv o colectare mai bună a redus lichiditatea din sistemul bancar. MFP întoarce lichiditatea înapoi în piaţă, prin plăţile de salarii pensii, bunuri şi servicii, însă returnarea nu se întâmplă imediat“, explică economistul-şef al BCR. Potrivit acestuia, nu e fost suficient excesul de lichiditate din piaţă pentru a acoperi această sincopă. „De asemenea, intervenţiile probabile ale BNR în piaţa valutară au contribuit la reducerea lichidităţii. ROBOR se va stabiliza când se reglează problema de lichiditate, respectiv când MFP începe să facă plăţi“, a conchis Horia Braun.
„Un alt factor care a determinat lipsa de lichiditate se referă la inflaţie, de asemenea comportamentul nerezidenţilor. Oricine poate schimba titluri de stat. Sumele pe care aceştia le-au investit în România se diminuează. Spre deosebire de lunile precedente acest deficit de lichiditate a durat ceva mai mult“, a mai arătat şeful BNR.
De asemenea, guvernatorul a dat de înţeles că BNR a luptat pentru a menţine cursul de schimb euro-leu sub nivelul de 4,6 lei. Mulţi analişti au speculat că scăderea substanţială a rezervelor valutare, în luna septembrie, de 1,6 miliarde de euro, este din cauza intervenţiilor avute de BNR pentru a stabiliza cursul. „Cursul s-a zbătut la 4,59 de lei pentru un euro o perioada bună. Ar fi ridicol să nu recunosc această presiune. Se referă la comportamentul nerezidenţilor. Sunt 20 de miliarde de lei care fluctuează“, a spus Isărescu.
Săptămâna trecută, consiliul de Administratie al BNR a menţinut rata dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an.
