"Evaluările recente reconfirmă perspectiva rămânerii ratei anuale a inflaţiei în teritoriu negativ până la sfârşitul anului 2016. Aceasta este aşteptată să crească apoi gradual şi să revină în intervalul de variaţie al ţintei staţionare (2,5% plus/minus un punct procentual – n. r.) în a doua jumătate a anului 2017, pe fondul epuizării efectelor reducerilor cotei standard a TVA şi ale unor şocuri dezinflaţioniste globale, precum şi al manifestării presiunilor inflaţioniste ale cererii agregate şi ale costurilor salariale unitare", a explicat Mugur Isărescu. 

Potrivit acestuia, riscurile la adresa perspectivei inflaţiei provin din incertitudinile crescute atât din mediul intern, cât şi din cel extern. 

Estimările privind revenirea inflaţiei în teritoriu pozitiv au la bază faptul că inflaţia de bază CORE2 ajustat (fără preţurile administrate, volatile şi la tutun şi alcool) a început să crească. 

"În linie cu evoluţia anticipată, rata anuală a inflaţiei a crescut în luna august 2016 cu 0,6 puncte procentuale faţă de luna anterioară, până la -0,2%. Menţinerea ratei anuale a inflaţiei în teritoriul negativ s-a datorat evoluţiei preţurilor administrate, în condiţiile în care preţurile volatile şi cele ale produselor din tutun au înregistrat dinamici anuale pozitive. Inflaţia de bază CORE2 ajustat s-a poziţionat pe o pantă uşor ascendentă, situându-se în luna august la 0,5%", a mai spus Isărescu. 

Referitor la creditare, guvernatorul BNR a menţionat faptul că rata anuală de creştere a împrumuturilor în monedă naţională s-a situat, în luna august, la 14,5% în termeni reali, în timp ce dinamica anuală a componentei în valută a rămas puternic negativă (-12,9%). 

"Pe acest fond, ponderea în total a creditului în lei a crescut la 55,9%, faţă de un nivel minim de 34,6% în luna mai 2012. Aceste evoluţii certifică îmbunătăţirea transmisiei politicii monetare, contribuind, totodată, la atenuarea riscurilor la adresa stabilităţii financiare", a subliniat guvernatorul BNR. 

Astfel, în condiţiile reducerii creditării în valută şi a consolidării nivelului adecvat al rezervelor valutare (33,1 miliarde euro la sfârşitul lui august 2016), CA al BNR a decis reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale instituţiilor de credit la nivelul de 10%, de la 12%, începând cu perioada de aplicare 24 octombrie – 23 noiembrie 2016, a mai spus Isărescu. 

"Măsura vizează continuarea armonizării mecanismului rezervelor minime obligatorii cu standardele şi practicile în materie ale Băncii Centrale Europene şi ale principalelor bănci centrale din statele membre ale Uniunii Europene", a explicat guvernatorul. 

Suma eliberată în piaţă ca urmare a acestei decizii este estimată la 500 de milioane de euro. Agerpres