"Noi ne-am manifestat o oarecere nedumerire în ceea ce priveşte preţul carburanţilor, pentru că s-au manifestat creşteri de preţ şi atunci când s-au observat scăderi de curs". Declaraţia de mai sus a fost făcută de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la începutul anului, atunci când a prezentat raportul pe inflaţie pe anul 2010.
Atunci rata inflaţiei creştea în ritm galopant şi din cauza majorării TVA din vara anului trecut. Isărescu mai spunea atunci că "nu ştim tehnologia internă, strategia pe care o adoptă fiecare companie. Nu se cuvine însă ca în lista de factori care contribuie la majorarea preţului benzinei să mai apară cursul de schimb. Altminteri, dânşii îşi fac politica de preţ, este o piaţă liberă". Acum, rata inflaţiei a scăzut semnificativ, ceea ce a determinat BNR să revizuiască în scădere prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2011 de la 4,6% la 3,3%, iar cea pentru anul viitor la 3%. Ieri, Isărescu a ţinut să precizeze că în trimestrul III din 2011 rata inflaţiei a scăzut chiar mai mult decât se anticipa.
Nu ştiu dacă între timp BNR a aflat sau nu tehnologia ajustării preţurilor carburanţilor, dar cert e că ieri Isărescu nu i-a mai criticat pe petrolişti. Asta chiar dacă preţul carburanţilor a crescut şi în acest an. De exemplu de la începutului anului şi până la finele lunii octombrie, preţul de referinţă al benzinei a crescut cu 9% la Petrom, de la 4,94 lei/litru la 5,38 lei/litru. În cazul motorinei, preţul a crescut cu 13%, de la 4,77 la 5,43 lei/litru.
În primele zece luni, cotaţia ţiţeiului a înregistrat o majorare de 16%. Am încercat să aflăm de la şeful celei mai mari companii de pe piaţa românească care este formula de calcul a preţurilor carburanţilor şi ce factori sunt luaţi în calcul. Mariana Gheorghe, şeful Petrom, spune că nu este vorba doar de cotaţia ţiţeiului, ci de cotaţia internaţională a produselor petroliere, benzină şi motorină, care sunt influenţate de raportul dintre cerere şi ofertă. Aceste valori au crescut în primele zece luni cu 18% în cazul benzinei şi cu 14% în cazul motorinei.
Aşa cum spunea şi Mugur Isărescu avem o piaţă liberă. Preţurile nu mai sunt administrate de stat, ca pe vremea lui Năstase (anterior privatizării Petrom) atunci când preţurile benzinei şi motorinei erau schimbate la şase luni sau chiar mai rar. Iar odată cu intrarea în Uniunea Europeană am aderat şi la piaţa unică, cum îi place şefului Consiliului Concurenţei să spună atunci când vine vorba de ancheta pe piaţa carburanţilor.
Dacă ne uităm însă la preţurile din Uniunea Europeană putem observa că stăm destul de bine. Din cele 27 de ţări, România se află pe ultimele locuri atunci când vine vorba de preţ. Dar dacă ne raportăm la venitul pe cap de locuitor în Germania şi la cel din România se vede un decalaj mare. Nu ştiu câţi nemţi vin să alimenteze din România sau din Bulgaria, unde sunt preţurile cele mai mici, dar această ”piaţă unică” le cam dă de furcă românilor, care imediat “iau foc”, indiferent dacă creşte sau scade preţul benzinei, lucru pe care l-am observat pe site-ul capital.ro.
În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor carburanţilor, dacă e să ne luăm după preşedintele Asociaţiei Benzinarilor Particulari, Ion Tache, până la finele anului toate produsele vor ajunge la 6 lei pe litru. Petroliştii specialiştii îl contrazic pe Tache şi ne bagă pe gât cotaţia ţiţeiului, cursul de schimb, accizele, TVA şi alte impozite care ajung la stat.
Ce-i drept aproape jumătate din preţul plătit de consumator pentru benzină sau motorină ajunge la stat. Dacă e să facem un calcul rapid, la un consum de aproximativ 2,5 milioane de tone de benzină, respectiv 3 milioane de tone de motorină, statului român îi revine între 4 şi 5 miliarde de euro, având în vedere că taxele care ajung la stat din preţul carburantului înseamnă 48% în cazul benzinei, respectiv 43% în cazul motorinei.
Astfel se explică de ce guvernanţii îi critică şi nu prea pe petrolişti. Banii care ajung la buget reprezintă o componentă importantă, iar o reducere a fiscalităţii nu face decât să diminueze veniturile bugetare.