„Pentru că au fost suficient de multe interpretări în presă, în media, despre intenţiile noastre trebuie să o spun de la început foarte clar aici în faţa dumneavoastră că nu avem niciun gând să descurajăm creditarea. Dimpotrivă, vrem să o încurajăm. Căutăm şi noi căi şi aşteptăm şi de la dumneavoastră dezbateri pentru încurajarea creditării. Dar, într-adevăr, ne interesează o creditare sănătoasă, echilibrată pe componente, sustenabilă şi insist pe acest cuvânt, chiar dacă el este păsăresc, sustenabilă. De ce? Pentru că şi o parte din dezintermediere, din scăderea creditării la care am asistat în ultimii doi ani, chiar trei ani, provine din faptul că unele credite nu au fost sustenabile. Deci s-au dus în direcţii care nu aveau cum să continue. Discuţiile acum, şi închei acest prim mesaj, sunt următoarele: cum să echilibrăm pe componente creditarea pentru ca ea să dureze, să contribuie ani buni de acum înainte la creşterea economică. Practic să preia, să devină unul din motoarele principale ale creşterii economice”, a spus Mugur Isărescu. 

Potrivit guvernatorului BNR, banca centrală intenţionează ca în lunile de vară să discute cu Asociaţia Română a Băncilor şi cu autorităţile române nebancare despre cum să devină creditarea un motor al creşterii economice durabile. 

Isărescu a reamintit faptul că deşi gradul de intermediare financiară din România se plasează la cel mai scăzut nivel din ţările membre ale UE se menţine pe un trend descendent, respectiv la 27% din PIB la finele anului 2017, faţă de vârful 40% atins în 2011. 

În opinia acestuia, declinul intermedierii financiare s-a produs în condiţiile în care s-au constatat creşteri ale creditului acordat sectorului privat, de 5% în 2017 şi de peste 6% în termeni anuali în perioada ianuarie – aprilie din anul acesta. 

„Evoluţia pe care o vedem şi citim cu atenţie cifrele sugerează că, fără a fi determinant, efectul de numitor, să-l numesc aşa, şi anume faptul că la numitor avem o creştere economică alertă bazată nu pe credit bancar ci pe stimuli fiscali şi pe măsuri de stimulare a veniturilor, deci acest efect de numitor este relevant. Şi de aici şi discuţia de fond. Stimulii fiscali nu pot să fie folosiţi la infinit şi atunci pentru a avea creştere economică în România şi Banca Naţională este interesată de creşterea economică, însă una de durată, trebuie să vedem cu ce înlocuim aceşti stimuli fiscali care îşi vor diminua din importanţă. Creditul poate să fie, creditul sănătos, echilibrat, sustenabil, poate să fie un motor important”, a explicat Mugur Isărescu. 

De asemenea, guvernatorul BNR a afirmat că multe companii sunt subcapitalizate şi că acestea nu pot fi finanţate, dar dacă acest aspect nu va fi înţeles, unii vectori de comunicare din societate vor continua să acuze băncile că nu au grijă de economia reală şi „întorc spatele firmelor”, însă băncile au sarcina de a explicat acest aspect. 

„Într-o discuţie referitoare la dinamica încă modestă a creditului neguvernamental nu ar trebui pierdut din vedere nici rolul jucat de incertitudinea legislativă creată de iniţiative care vizau profilul de risc, nu doar la creditele viitoare, ci şi al stocului existent. Am aici în vedere iniţiativele referitoare la darea în plată, ori la rambursarea la cursul istoric a creditelor în franci elveţieni”, a subliniat şeful BNR. 

Potrivit guvernatorului Băncii Centrale, Curtea Constituţională a intervenit, a anulat sau a atenuat o parte din prevederile acestor iniţiative legislative, dar climatul de incertitudine creat a afectat oferta de credite precum şi percepţia de risc pe care în mod normal o bancă trebuie să o aibă.