Guvernatorul BNR Mugur Isarescu a prezentat cateva date succinte referitoare la serviciul datoriei externe a Romaniei, atat pentru sectorul guvernamental, cat si pentru cel neguvernamental, unde situatia este ceva mai complexa.Potrivit datelor prezentate de guvernator, datoria externa a sectorului guvernamental era la finele anului trecut de 10,7 miliarde euro, dintre care platile scadente in anul in curs (rate + dobanzi) erau in valoare de 1,6 miliarde euro. De altfel, datoria sectorului neguve
Guvernatorul BNR Mugur Isarescu a prezentat cateva date succinte referitoare la serviciul datoriei externe a Romaniei, atat pentru sectorul guvernamental, cat si pentru cel neguvernamental, unde situatia este ceva mai complexa.
Potrivit datelor prezentate de guvernator, datoria externa a sectorului guvernamental era la finele anului trecut de 10,7 miliarde euro, dintre care platile scadente in anul in curs (rate + dobanzi) erau in valoare de 1,6 miliarde euro. De altfel, datoria sectorului neguvernamental a fost de 39,2 miliarde euro, din care platile aferente anului in curs sunt de 9,6 miliarde euro.
La aceste cifre, se adauga datoria pe termen scurt, care insuma la 30 noiembrie 2008 circa 24 miliarde euro. Din aceasta suma, circa 10 miliarde euro este datoria pe termen scurt a bancilor, in timp ce restul de 14 miliarde este din partea sectorului nebancar. In aceasta categorie intra atat societatile de finantare de tip IFN, cat si societatile de leasing precum si marile corporatii care activeaza la noi. In cazul bancilor, un procent consistent din aceasta datorie este a bancilor de aici catre bancile-mama din tarile de origine, sau a sucursalelor de aici catre centrala din tara de origine, dupa caz.
Isarescu a precizat ca gradul de concentrare al datoriei este foarte mare la banci: „primele zece banci acopera 87% din total, in timp ce in sectorul nebancar situatia este mult diferita. Acolo cele mai mari companii abia ca strang 20%”. Isarescu a precizat ca trebuie luat in seama faptul ca o mare parte dintre datoriile bancilor, daca nu in integralitatea lor, vor fi reinnoi, in timp ce in sectorul nonbancar probabilitatea este undeva in jurul a 60%. El a tinut sa precizeze ca reducerile de rating ale Romaniei au fost influentate de cifrele datoriei private pe termen scurt, dar nu trebuie pornit de la premisa ca toate platile vor fi facute in acelasi timp.
De asemenea, guvernatorul a apreciat faptul ca deficitul de cont curent s-a redus de la 13,5 la un nivel undeva intre 12-12,5%.
Referitor la evolutia cursului, Isarescu a declarat ca „avem un curs flexibil, noi nu ne angajam la nici un curs. Tinta noastra este inflatia, nu tintim cursul. Dar acest lucru nu inseamna ca ne lasa dezinteresati de evolutia cursului. Cand observam miscari brutale, consideram ca este cazul sa intervenim, pentru sustenabilitate. Daca in piata ar fi o lipsa de lichiditati, atunci leul nu s-ar deprecia”.
In privinta imprumuturilor externe, Mugur Isarescu a afirmat ca „nu excludem un acord cu FMI. Ne gandim la pachete financiare care includ imprumuturi de la Uniunea Europeana, fonduri de preaderare inca neutilizate sau finantari in curs, sau pentru undele proiecte finanatari de la BERD”. In opinia sa, astfel de imprumuturi ar fi utile sectorului bugetar, dar in limita a maxim patru miliarde euro.
Guvernatorul nu s-a pronuntat in privinta imprumutului ce urmeaza a fi contractat, insa a confirmat ca este mai mic decat sumele vehiculate recent in presa, iar cuantumul acestuia va fi stabilit impreuna cu guvernul.
Date pe scurt:
Datoria externa:
- sectorul guvernamental: 10,7 md €, dintre care 1,6 md € cu scadenta in 2009
- sectorul neguvernamental: 39,2 md €, dintre care 9,6 md € cu scadenta in 2009
- pe termen scurt: 24 md €, dintre care 10 md € sectorul bancar si 14 md € sectorul nebancar
Deficitul de cont curent: 12-12,5% (2009), fata de 13,5% (2008)