Prezent la aniversarea ASE, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a arătat că lumea se află la începutul unui nou ciclu economic ce va aduce schimbări semnificative

“Vă amintesc cât de şocante sunt cifrele: când am terminat eu ASE, se termina sistemul Bretton Woods după 2-3 ani de criză. În 1931 începuse un alt ciclu după ce în 1929 începuse un alt ciclu. Acum asistăm la începutul unei alte perioade. Nu pot s-o definesc acum şi aici”, a spus guvernatorul Isărescu. Potrivit şefului băncii centrale, noul ciclu economic ar putea ţine oricât, “ 40, 50 sau 100 de ani” şi va aduce schimbări majore. “Nu ştiu dacă se va introduce etalonul aur – care a apărut după bătălia de la Waterloo, dar e sigur că suntem la începutul unui nou ciclu.”, arată Isărescu.

Isărescu despre curs şi capitaluri speculative:

– Toţi bancherii centrali sunt  extrem de preocupaţi de cursul de schimb. Avem departament care se ocupă de asta, dar niciunul nu ne băgăm peste ei.
– Trichet, când a venit in România şi am discutat despre cum să facem conferinţa lui de presă mi-a spus: dacă ziariştii întreabă sau fac vreo sugestie legată de cursul euro, mă ridic şi plec!
-Noi suntem o gară mică, chiar o haltă din punct de vedere financiar. Chiar dacă veneau bani mulţi nu aveau unde să-i descarce
– Intră bani, ţi se apreciază moneda şi toţi vor să ia credite în valută. Noi am ieşit în faţa publicului să avertizăm..de interzis nu le puteam interzice pentru că intram în UE.
– I-am spus şi d-lui Ionescu, de la Asociaţia Exportatorilor, când se plângea de speculatori: speculanţii  pe curs sunt copiii noştri pe care i-am trimis la şcoli în străinătate şi care au ajuns la Londra. Ce să le facem, să-i dezmoştenim?
– Intrările de capital  n-au tată, n-au mamă şi nu vor decât profitul rapid. Îţi trimite cineva 100 de milioane de dolari ca să ridice o viitoare fabrică şi până începe construcţia , se joacă cu banii pe curs. 
Ce înseamnă etalonul aur

Etalonul aur (gold standard, în engleză) este un sistem de organizare monetară, în cadrul căreia valoarea monedei unei ţări este echivalată prin lege cu o cantitate fixă de aur, iar moneda internă ia forma de monedă în aur şi/sau bancnote convertibile la cerere în aur la cursurile legal stabilite.

Un regim deplin de etalon aur impune două condiţii fundamentale: obligaţia autorităţii monetare de a schimba moneda internă pe aur în orice cantitate la cursurile fixate (ceea ce include şi o batere de monedă de aur fără restricţii, din lingourile cumpărat de această autoritate); şi libertatea indivizilor de a importa şi a exporta aur.

În mod normal, autoritatea stabilea o mică diferenţă între preţurile de cumpărare şi de vânzare ale aurului, iniţial pentru a acoperi costurile de fabricare a monedei. Au existat în timp trei variante ale sistemului etalon aur: etalon aur în circulaţie, când moneda de aur era în circulaţie şi autoritatea monetară avea obligaţia de a vinde monedă aur; etalon aur lingouri, când moneda în aur nu era în circulaţie, fabricarea acesteia în mod liber era suspendată, iar autoritatea monetară avea obligaţia de a vinde aur sub formă de lingouri; etalon aur devize, când – în practică, dacă nu oficial – autoritatea schimba moneda internă pe altă monedă, care era ea însăşi etalon aur. Marea Britanie a avut un sistem etalon aur în circulaţie până în 1914; apoi, între 1925 şi 1932, a avut un sistem etalon aur în lingouri.

Efectul unui etalon-aur este de a stabiliza cursul de schimb dintr-o ţară, în limite înguste faţă de celelalte valute din sistemul etalon aur. O consecinţă suplimentară este faptul că un deficit al balanţei de plăţi produce, în general, o scurgere de aur care, în lipsa unei acţiuni de contrabalansare din partea băncii centrale, determină o contracţie a ofertei de monedă. Conform teoriei tradiţionale a ajustării etalonului aur atunci când preţurile şi venitul monetar sunt flexibile (bazată pe TEORIA CANTITATIVĂ A BANILOR), diminuarea ofertei monetare duce la o scădere a preţurilor interne faţă de cele din alte ţări; în condiţiile unui curs de schimb fix, aceasta încurajează exporturile şi descurajează importurile. Procesul de echilibrare este sprijinit, de asemenea, prin atragerea de capital de către ţara cu deficit, prin creşterea ratelor dobânzii.