"Nu vedem încă date care să ne ajute pe noi să sprijinim măsurile de relaxare fiscală. Nu le găsim încă în ceea ce produce economia", a mai spus guvernatorul BNR.
Potrivit acestuia, situaţia din Grecia, incertitudinile privind acordurile României cu instituţiile internaţionale şi divergenţa conduitelor politicilor monetare ale principalelor bănci centrale din lume reclamă o reconsiderare prudentă a ciclului politicii monetare.
"Reconsiderare prudentă se referă la nivelurile pe care le urmărim în final în ceea ce priveşte rata de politică monetară, nivelul rezervelor minime obligatorii, coridorul de variaţie dar şi alţi indicatori cum ar fi datoria netă, raportul între datoria externă brută a României şi nivelul rezervelor (valutare n.r.), iar pe de altă parte reconsiderarea se referă la calendar. Şi cred că, în final, când vom veni cu o gândire nouă ne vom referi în principal la calendar", a explicat Isărescu.
Guvernatorul BNR a reamintit faptul că Banca Naţională şi-a stabilit ca obiectiv reducerea ratelor rezervelor minime obligatorii la nivelurile din Uniunea Europeană, de 2%, însă se pare că acest obiectiv a fost prea ambiţios. "Probabil eram mai ambiţioşi. Vom fi mai puţin ambiţioşi. Unul dintre motivele reconsiderării îl constituie, desigur, şi programul fiscal care, aşa cum a fost aprobat, presupune o relaxare substanţială a politicii fiscale, stimulente fiscale sensibil mai mari decât am avut noi în vedere când ne-am făcut proiectul de uşurare monetară, de a veni la standarde europene cu instrumentele noastre de politică monetară. Ori, aici dozajul este foarte important. Politica monetară nu mai poate avea aceeaşi configuraţie în condiţiile în care aceste relaxări fiscale vor fi introduse în practică. Trebuie să le regândim, şi toate în context intern şi în context internaţional", a mai spus Isărescu.
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis, miercuri, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an. De asemenea, banca centrală a hotărât menţinerea ratelor rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit la nivelul de 8%, respectiv la 14%.
Plenul Camerei Deputaţilor a aprobat, în 24 iunie, proiectul de Cod Fiscal care prevede reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 19% începând din data de 1 ianuarie 2016. De asemenea, potrivit noului Cod Fiscal, impozitul pe construcţii speciale şi supraacciza la motorină vor fi eliminate din 2016.
AGERPRES
