Banca Naţională a României nu se opune conversiei, ci chiar o încurajează, dar conversia la cursul istoric, solicitată de cei care protestează, are costuri prea ridicate pe care băncile implicate nu pot să le suporte, a declarat marţi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cadrul şedinţei comune a comisiilor parlamentare de Buget-Finanţe.
”Nu numai că nu ne opunem conversiei, suntem pentru ea, multe credite au fost convertite, dar conversia solicitată, la cursul istoric, are costuri prea ridicate pe care băncile nu pot să le suporte. (…) O bancă a trimis în ultimele două săptămâni la toţi debitorii în franci elveţieni solicitarea să se prezinte pentru soluţii legate de situaţia lor. S-au prezentat 13% până în prezent. 21% din cei 13% au spus că nu discută nimic altceva decât conversia la cursul istoric, 15% au negociat, au găsit soluţii şi au semnat documentele, iar restul sunt în curs de negociere”, a explicat Isărescu.
El a reamintit faptul că doar trei bănci din sistem concentrează 70% din debitorii în franci, 69% din totalul creditelor în franci, dar ele deţin 14% din totalul activelor din sistemul bancar. ”Deci nu sunt bănci mici”, a subliniat Isărescu. Guvernatorul BNR a explicat că în România, în prezent, există condiţii pentru a găsi soluţii de piaţă pentru cei cu credite în franci, având în vedere că inflaţia a scăzut iar dobânzile la lei sunt competitive. ”Pledăm pentru soluţii de piaţă, nu administrative”, a spus guvernatorul BNR.
Şeful băncii centrale a mai subliniat faptul că volumul creditelor în franci elveţieni nu prezintă risc sistemic, dar conversia creditelor din franci elveţieni în lei la cursul istoric ar genera pierderi de 5,7 miliarde de lei (0,8% din PIB), iar conversia tuturor creditelor în valută (franci plus euro) la cursul din momentul acordării creditului ar genera pierderi de 9,8 miliarde de lei (1,4% din PIB).
Mugur Isărescu a avertizat că, în cazul conversiei creditelor la cursul istoric, patru bănci din sistem ar înregistra un nivel de solvabilitate sub pragul minim reglementat şi ar avea nevoie de infuzii semnificative de capital, caz în care banca ar putea da statul în judecată pentru recuperarea banilor.
”Am avut o problemă cu o bancă mică, ce reprezenta 0,5% din sistem, Bank of Cyprus, şi am constatat ce înseamnă efectul de contagiune”, a explicat Isărescu. În data de 15 ianuarie 2015, Banca Naţională a Elveţiei (BNS) a renunţat la pragul de 1,20 franci pentru un euro, pe care l-a practicat în ultimii trei ani. (Sursa: Agerpres)