Capital: Ati lansat in atentia romanilor un concept nou: tintirea inflatiei. Puteti traduce ?
Mugur Isarescu: Banca centrala aplica aceasta strategie, dar trebuie sa fie eliberata de alte servituti. De exemplu, de problema echilibrului extern sa se ocupe Guvernul, prin politica fiscala. BNR nu trebuie sa se ocupe de finantarea directa a economiei, ci sa existe piete functionale. Guvernul trebuie sa nu aiba o datorie publica mare si sa nu domine piata monetara, sa nu ia toti banii de pe piata, cum s-ar spune.
Capital: Masuri guvernamentale, de genul blocarii oricarei executari silite asupra companiilor cu datorii pana in momentul privatizarii sau suplimentarea platilor compensatorii pentru disponibilizari sunt de natura sa va ajute in tintirea inflatiei?
M.I.: Toate acestea le-am prins in termenul generic de reforme structurale. Ca sa trecem la tintirea inflatiei, trebuie sa avem o economie de piata functionala, si aceasta inseamna ca Legea falimentului sa functioneze, firmele sa intre rapid pe piata, sa nu existe procese birocratice. Ca sa cobor mai pe pamant prezentarea, putem sa spunem ca tintirea inflatiei nu functioneaza cu mamuti industriali care nu-si platesc datoriile.
Capital: tinta de 14% a ratei inflatiei ramane in picioare, in conditiile in care, in afara de arierate, exista anul acesta si o serie de masuri sociale precum cresterea pensiilor si a salariului minim pe economie?
M.I.: Noi n-am modificat-o pana acum, insa bineinteles ca, daca vor aparea prea multe relaxari, va exista un impact inflationist.
Capital: Ce ati vrut sa spuneti zilele trecute cand ati afirmat „un baiat destept ar cumpara dolari” ?
M.I.: Nu a fost un indemn si nu a fost nici o prognoza. Ma refeream la efectul de turma, asa se numeste in literatura anglo-saxona, nu este un termen periorativ. Pe o piata financiara, daca creste cursul euro, nu scade cererea, ci dimpotriva. Dar undeva se intampla o ruptura in momentul in care un „baiat destept” spune: „domnule, ne-am dus prea departe, a crescut prea mult pretul, nu mai este nici o baza adevarata in el”. Ca o comparatie glumeata, acel baiat destept are rolul berbecului intr-o turma. El zice gata, ne-am oprit, nu mai mergem in directia asta, ci in cealalta.
Capital: O data cu reducerea inflatiei au inceput sa scada intr-un ritm foarte rapid ratele dobanzilor. FMI a recomandat autoritatilor sa reduca folosirea politicii dobanzilor pana cand efectele cresterii salariului minim pe economie vor fi mai bine cuantificate. V-ati simtit vizat?
M.I.: Nu. A fost o recomandare pe care si noi am avut-o in vedere. In special in vara anului trecut, echipa de experti a FMI considera ca politica noastra monetara avea un impact mult prea tare in ceea ce priveste nivelul dobanzilor care se situa, comparativ cu dezinflatia, la un nivel mult prea inalt. Parerea lor era ca in acest fel am atrage din exterior capitalurile speculative. Ne-au recomandat anul trecut sa coboram mai mult dobanzile. Acum FMI s-a intors putin, pentru ca si situatia s-a intors. Nu avem nici aici un punct de vedere deosebit.
Capital: Va ajuta Ministerul Finantelor, prin dobanzile mici la titlurile de stat, in urmarirea tintei de inflatie si in a convinge bancile sa incetineasca reducerea dobanzilor?
M.I.: Este treaba Ministerului Finantelor sa-si optimizeze costurile si chiar sa si le reduca, daca piata ii permite. si cum piata a permis, dansii au facut acest lucru. In urma unor discutii si pentru ca problema a devenit publica, am hotarit sa le cerem in mod oficial sa ne sprijine, pentru ca este spre binele tarii. A avut loc si o discutie unde rugamintea noastra a fost sa revigoreze putin piata titlurilor de stat pentru populatie.
Capital: Bancherii se plang de rezervele minime obligatorii inca impovaratoare pe care le impune BNR. De ce nu le reduceti ?
M.I. Ele sunt o mostenire pe care trebuie sa o impartim cu totii, a unei situatii dramatice din sistemul bancar romanesc, care poate sa fie imputabila si BNR, pentru ca nu a supravegheat bine bancile. E un trecut pe care trebuie sa ni-l asumam, nu e un moft al bancii centrale. Tendinta este de reducere dar, daca rezerva ar fi avut asa un impact major asupra costurilor bancilor, pe masura ce ea a coborat trebuia sa duca si la reducerea marjei dintre dobanzile la activ si la pasiv. Pe astea eu nu le-am vazut sa scada de un an si jumatate.
Capital: Profiturile bancilor s-au diminuat totusi anul trecut.
M.I. Profiturile lor nu au fost chiar asa de mici. In cifre absolute au chiar profituri mari, dar la raportarea profiturilor pe total active trebuie sa ai in vedere si daca ai active imobilizate. Daca ti-ai plasat banii in cladiri si astepti ca preturile sa creasca, bineinteles ca profitul, care se obtine mai mult din activele mobilizate, din credite, spre exemplu, nu mai este atat de mare. Eu nu cred ca au profituri mici pe ansamblul intregului sistem bancar. si apoi, cand ai profituri mici trebuie sa te mai uiti si la costurile tale. Poate ca ai o retea supradimensionata fata de nivelul de credite pe care le dai. Sa tii personal supradimensionat, sa dai credite putine si sa stai numai pe piata valutara sa tragi vreun tun, cred ca e de domeniul trecutului. Cred ca au resurse enorme sa-si creasca profitul, uitandu-se numai la ei in ograda. Chiar le spun bancherilor ca a trecut perioada in care stateau bine merci in living room si isi plasau banii la BNR si pe urma se duceau seara si se laudau ce profituri mari obtin ei.
Capital: Ce se va intampla cu bancile mici care nu au resurse pentru a-si dezvolta activitatile profitabile si reteaua ?
M.I. Sunt doua variante. Sa-si gaseasca o nisa de piata pentru o anumita categorie de clienti sau sa devina banci mari, fie unindu-se cu alte banci, fie facand un efort de imagine pentru a-si lansa actiuni pe piata de capital. A treia varianta este ca vor iesi de pe piata.
Capital: Putem vorbi de o deteriorare a indicatorilor de prudentialitate in sistemul bancar in ultimele luni?
M.I. Nu. Doar de o revenire la normal, pentru ca erau exegerat de mari ratele solvabilitatilor. Abia de acum se indeplineste ceea ce dorim: credite mai multe, dar nu date oricum, ci in conditii de prudentialitate.
Capital: De ce ati autorizat pana acum numai o organizatie cooperatista de credit-Creditcoop?
M.I. Este o discutie grea. Personal as vrea sa avem mai multe retele, in primul rand din considerente concurentiale, apoi din cauza ca zona rurala are inca o pondere mare, 30-40% din populatie. Putem sa fim acuzati ca legea a sarit putin calul, dar legea trebuie sa fie exigenta. Nu putem sa dam drumul la cooperative de credit care nu respecta conditiile. In plus, este o mare raspundere autorizarea, pentru ca lasi o institutie sa aiba acces cu depozite la Fondul de garantare, unde s-au strans bani truditi cu multa sudoare de banci.
Isarescu despre …
· O noua candidatura la presedintie:
„Numai dupa 60 de ani.”
· Intrarea in politica:
„Nu pot vorbi despre asa ceva cat timp ma tine mandatul de guvernator.”
· Plasamente personale:
„In banci. Mai de mult am cumparat si titluri de stat”
· Planuri dupa plecarea de la BNR:
„Ma voi ocupa, printre altele, si de productia de vin, de cultura pomilor fructiferi.”
· Productia de vin de anul acesta:
„Va fi mai buna ca anul trecut”
· Disensiuni profesionale cu ministri:
„Se pot rezolva incepand cu o gluma sau o parabola. Daca nu ne putem intelege in nici un fel, imi vad de treaba si de la un punct incolo nu mai avem ce discuta.”
Carte de vizita
· Data si locul nasterii: 1 august 1949, Dragasani, judetul Valcea
· Starea civila: Casatorit cu Ileana Isarescu (Dina)
· Copii: Lacramioara si Mugur Costin
· Studii:
&circle; 1971: ASE Bucuresti, specializarea Relatii
Economice Internationale
1989: Doctor in economie la ASE, cu teza „Politici ale cursului de schimb” r
Activitate profesionala:r
1971-1990: Cercetator principal la Institutul de Economie Mondiala Bucurestir
1990: Diplomat la Ambasada Romaniei din Statele Uniter
1990: Guvernator al BNRr
1991: Prim-ministrur
2000: Guvernator al BNR
