"Este posibil şi ca inflaţia să scadă sub 2% în primele luni ale anului, dar calculele noastre arată că în prima parte a anului inflaţia va fi peste 2%, pentru ca în a doua parte a anului să ajungă aproape de limita de sus a intervalului, pe la 3,8%, iar până la finalul anului să coboare spre 3,2%", a spus Isărescu.
Chiar dacă deficitul de cerere va acţiona în continuare în sensul dezinflaţiei, acesta nu mai este la fel de amplu ca în prognoza anterioară, astfel că ajustarea în sus cu 0,2% vine tocmai din acest considerent.
Principalul risc care pândeşte inflaţia este de natură externă. Astfel, în funcţie de evoluţiile economiei zonei euro şi de criza datoriilor suverane ale regiunii, România se poate confrunta cu ieşiri de capital, care ar pune presiune mare pe cursul de schimb şi ar crea o volatilitate ridicată a acestuia.
Această volatilitate a leului s-ar putea vedea imediat în preţurile legate de cursul de schimb, cât şi în preţurile viitoare, pe fondul unei posibile reinflamări a anticipaţiilor inflaţioniste.
Anul trecut inflaţia anuală a fost de 3,14%.

Cea mai recentă prognoză de inflaţie a BNR pentru 2012 era de 3%. Aceasta coincide cu ţinţa de inflaţie pentru acest an, de 3% plus minus un punct procentual.
Populația s-a îndatorat prea mult
În opinia guvernatorului, creditele pentru investiţii ar trebui să devină predominante, mai ales că în prezent populaţia este supraîndatorată. România s-a motorizat destul în ultimii ani şi ne trebuie mai degrabă autostrăzi decât maşini, a spus guvernatorul BNR.

"Şi dotările cu bunuri de folosinţă îndelungată sunt altele, comparativ cu 2005 – 2006. Populaţia este supraînsatorată. Creditul pentru locuinţe evoluează mult mai temperat decât anii anteriori. Avem o redresare treptată solidă a creditului pentru populaţie", a mai spus Isărescu.

"Creditul de consum merge greu, probabil că îşi va reveni şi el", consideră guvernatorul.

Acesta a spus că unele bănci străine au o depedenţa foarte mare de capital de la băncile mamă. "Dacă le-am putea prezenta pe fiecare în parte aţi vedea ce diferenţiere majorăexistă. Băncile cu capital străin au un raport credit/depozit de până la 5 la 1", a mai spus acesta. Acesta a spus că, deşi dobânzile la credite pentru populaţie sunt pe creştere, acestea trebuie privite separat, pe grupe de credite.

"Dobânzile la credite pentru populaţie merg în sus. Dar cifra este o medie. Contează şi de ce fel de credite este vorba. La creditele de consum pentru populaţie nivelul actual de dobândă nu e mult mai sus ca în Polonia. Pentru celelalte credite tendinţa este de scădere. În cazul unor bănci scăderile sunt mai pronunţate iar la băncile care depind de resurse de la băncile mamă tendinţa e mai puţin pronunţată. Reorientarea spre resurse locale împinge dobânzile la depozite sus", a explicat guvernatorul.