Salariile şi pensiile vor fi corectate la cât poate economia să ducă, iar corecţia poate fi făcută transparent prin raţionalizarea cheltuielilor bugetare sau majorarea impozitelor, sau în mod netransparent, prin inflaţie, a declarat, marţi, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. "Economia până la urmă se corectează, şi salariil bugetare şi pensiile vor fi corectate la cât poate economia să ducă. Este inevitabil acest lucru. Ce pot să facă finanţiştii? Să găsească finanţa
Salariile şi pensiile vor fi corectate la cât poate economia să ducă, iar corecţia poate fi făcută transparent prin raţionalizarea cheltuielilor bugetare sau majorarea impozitelor, sau în mod netransparent, prin inflaţie, a declarat, marţi, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
„Economia până la urmă se corectează, şi salariil bugetare şi pensiile vor fi corectate la cât poate economia să ducă. Este inevitabil acest lucru. Ce pot să facă finanţiştii? Să găsească finanţare pentru deficit, dar corecţia se face”, a spus Isărescu, la un seminar organizat de banca centrală.
El a explicat că majorarea impozitelor va duce la reducerea veniturilor şi la inflaţie.
„Corecţia se poate face şi netransparent, periculos, nedrept, numai prin inflaţie, în diversele ei forme. Inflaţia este de fapt un impozit, o taxă neprevăzută, care apare într-o economie şi o socitate. Trebuie să o evităm”, a arătat Isărescu.
Oficialul BNR a reamintit despre dificultăţile pe care banca centrală le-a întâmpinat în reducerea inflaţiei de la 7% la 4%.
Autorităţile s-au angajat în negocierile cu FMI să reducă cheltuielile publice, pentru a se încadra într-un deficit de 6,8%, astfel încât salariile din sectorul bugetar ar urma să scadă cu 25%, iar pensiile cu 15%.
Ministrul Finanţelor, Sebastian Vllădescu, a declarat luni că datoria publică va creşte până la finele anului viitor la aproximativ 40% din PIB, iar fără măsurile suplimentare convenite cu FMI ar fi depăşit, în 2011, 50% din PIB, de la circa 30% în prezent.
El a explicat că pe deficitul de 6,8% din PIB convenit cu FMI statul trebuie să împrumute bani noi, fără rostogolirea obligaţiilor curente angajate, de 7,5-8 miliarde euro, ceea ce va urca datoria publică la 36-37% din PIB anul acesta şi la 40% anul viitor.
În condiţiile unui deficit prognozat de 9,1% din PIB, fără măsuri suplimentare suma de finanţat s-ar fi dus la 10,5-11 miliarde euro, iar în 2011, după o ajustare a deficitului de la 9 la 7%, la încă 8-9 miliarde euro.
România are un acord cu FMI pe doi ani, pentru aproximativ 13 miliarde euro, şi a obţinut un pachet total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD, de circa 20 de miliarde de euro.
SURSA: Mediafax