‘Nu cred că trebuie să înlocuim un exces al băncilor cu alt exces, pentru că ne periclităm chiar situaţia noastră, situaţia redresării economice, şi atunci textul ordonanţei trebuie apropiat foarte mult de textul Directivei europene’, a explicat Isărescu.

Acesta a subliniat că Fondul Monetar Internaţional, şi, în special Comisia Europeană, au insistat ca Directiva europeană să se aplice ‘cam aşa cum e ea’ şi nu se aplică creditelor în stoc, creditelor existente.

‘La noi s-a aplicat şi creditelor existente, decurgând din momentul apariţiei ordonanţei, ceea ce nu este retroactiv, dar nici în spiritul Directive europene, ce se aplică doar la credite noi. În al doilea rând, Directiva se referă la transparenţă şi aici ordonanţa este corectă’, a precizat guvernatorul BNR.

Ordonanța nu este retroactivă
El a subliniat că, referitor la retroactivitate, s-a folosit un cuvânt nefericit, deoarece Ordonanţa nu este retroactivă, ‘tema’ fiind dacă se aplică asupra stocului existent de credite.

‘Directiva europeană nu se aplică asupra stocului existent de credite şi aici trebuie lucrat cu mare atenţie. Se aplică în sensul unei transparenţe, eliminării unor comisioane excesive, reducerii costurilor creditării. Aici trebuie să analizăm cu foarte mare atenţie’, a spus Isărescu.

În opinia acestuia, soluţia va fi discutarea, ‘fără element emoţional puternic’, pe baze tehnice, luând în considerare şi experienţa altor ţări, a textului ordonanţei cu Directiva UE, să ‘ne aşezăm la masă, cu Parlamentul, cu alte agenţii, cu Guvernul’.

Intervenția în activitatea bancară
Guvernatorul a menţionat că una dintre prevederile ordonanţei a fost eliminată, fiind ‘acceptată de toată lumea’, şi anume cea referitoare la intervenţia în activitatea bancară.

‘Intervenţia în activitatea bancară poate fi făcută de oricine doar dacă vrem să ne jucăm cu focul. Cu alte cuvinte, nu este vorba de BNR, e vorba ca reglementarea bancară să fie făcută conform legii de o singură instituţie şi supravegherea bancară la fel. Aşa este peste tot în lume. Protecţia consumatorilor poate să ne sesizeze, dar intevenţia, a închide o bancă sau activitatea de creditare nu e o chestiune de joacă. Doar n-au trecut mai mult de 10 ani de când s-au închis mai multe bănci în România. Credeţi că e aşa de simplu să închizi o bancă? În momentul în care îi închizi activitatea de creditare ai închis-o practic, pentru că scopul activităţii bancare e creditarea’, a precizat Mugur Isărescu.

Acesta a adăugat că, faţă de alte ţări, România are un sistem bancar ce s-a dovedit relativ stabil, dar că, nicăieri în lume, băncile nu sunt iubite şi există tendinţa să fie impozitate suplimentar, să fie fie taxate, să plătească.

‘Deci, reacţia de la noi nu este atipică, dar exista riscul, dacă vrem neapărat să penalizăm băncile, să le introducem costuri suplimentare, pe care nu le aveau în calcul când au acord creditele, să slăbim acest sector, să le dăm un pumn în plex. Întrebarea este dacă dorim neapărat să piardă. O bancă ce pierde îşi erodează capitalul, în momentul acela slăbeşte încrederea sistemului bancar şi noi nu dorim neapărat să avem o criză bancară în România, să vedem cât suportă băncile’, a subliniat oficialul BNR.

Încurajarea creditării
El a menţionat că trebuie încurajată creditarea, care nu a crescut, nu şi-a revenit, dar nu există o tendinţă negativă încă.

‘Putem să avem o scăderea a creditării, care va antrena o întârziere a revenirii, a redresării şi, în consecinţă, o îngreunare a bugetului de stat’, a mai spus Isărescu.

Potrivit acestuia, dobânzile la credite sunte legate decât în foarte mică măsură de Ordonanţă.

‘Cel mult vor avea tentaţia (n.r băncile), reducând unele comisioane, să le introducă în dobânzi, dar nu va dura mult. Cred că e legat mai mult de maniera în care au perceput, de maniera în care se finanţează de la băncile mamă, pe plan extern şi de o ,,o generozitate excesivă a băncilor în privinţa dobânzilor pe care le plătesc ei deponenţilor. În momentul în care acorzi în lumea de azi la depozitele în euro 4-5 la sută, acest costuri suplimentare pe partea de resurse bineînţeles se transpun şi pe partea de creditate’, a explicat şeful BNR.
SURSA: Agerpres