Acționează Bancă Națională proactiv prin măsurile de politică monetară prin care încearcă să relanseze creditarea, urmărind în același timp obiectivul stabilității preţurilor, sau mai degrabă reactiv, în condiţiile în care decizii cu impact puternic, precum eliberarea de valută către bănci din rezervele minime obligatorii, sunt luate, potrivit guvernatorului Mugur Isărescu, după ce se evaluează impactul unor demersuri similare din trecut?
"Încercam să descifrăm viitorul, nu-l știm cu exactitate. Când privești înainte, imposibil să n-ai ceva ceată pe ochi. Viitorul e nesigur, dacă l-am ghici, ce plictiseală ar fi! Nu suntem reactivi. Suntem cât se poate de proactivi, încercam să estimăm și viitorul", răspunde șeful BNR la o astfel de întrebare, susținând, însă, că pentru măsuri cu impact puternic, cum e reducerea rezervelor minime obligatorii (RMO), trebuie evaluat întâi impactul deciziilor din trecut.
"Instrumentul RMO e introdus la categoria lovituri puternice. Trebuie văzut mereu care e impactul. Nu am anunțat un tzunami, nici valuri mari de reducere a RMO, ci o succesiune de reduceri", spune Isărescu. Potrivit afirmațiilor sale, mai avem de așteptat 2-3 ani până România va ajunge la nivelul european de doar 2% din pasive pe care băncile trebuie să le blocheze în rezerve. În prezent, nivelul RMO este de 14% din pasivele în valută și de 10% la cele în lei.
Următoarea reducere, în primăvară-vară
În ședința de azi, Consiliul de Administrație al BNR a decis reducerea dobânzii de politică monetară la un nou minim, de la 2,5% la 2,25%, dar a lăsat nemodificat nivelul rezervelor minime obligatorii.
"Următoarea măsură de reducere ar putea avea loc în primăvară-vară", a anunțat Isărescu. Guvernatorul BNR spune că, la fel că în cazul deciziilor privind reducerea raței dobânzii de politică monetară, și aici "preferăm păși prudenți, pentru a preveni reveniri ulterioare păguboase".
Isărescu a amintit că rezervele minime obligatorii au fost ridicate, în 2007, la un nivel uriaș, de 40%, cel mai mare din Europa, în condițiile în care trebuia temperata creșterea explozivă a creditului în valută. "Acum, forță RMO nu mai acționează la fel… Are loc o reducere chiar semnificativă a creditului în valută", spune șeful BNR, precizând, totuși, că instrumentul rezervelor minime e foarte puternic. "Eu cred în multiplicarea creditului, spre deosebire de alți colegi. Efectul e major", susține Isărescu.
În actualul sistem bancar cu rezerve fracționare ( băncile trebuie să păstreze în rezerve doar o parte mică a depozitelor atrase), dintr-un leu atras depozit, băncile pot da cu împrumut mai departe mai mulți lei, multiplicand astfel banii.