Soluţii precum cea a subvenţiilor şi amânării poverii ratelor propuse de Guvern înainte de alegeri ("electorata") s-au dovedit nefuncţionale. Problema dificultăţilor în rambursarea creditelor rămâne, însă, actuală, iar şeful BNR crede că băncile trebuie să găsească soluţii de uşurare reală pentru clienţi, dar în care să fie clar cine plăteşte.
"Dacă ai 1.000 de euro venit şi o rată de 600 de lei lunar, e clar că gâfâi. Dacă ai însă o rată de 300 de euro, pe o perioadă mai lungă, te mai descurci", spune Isărescu.
Guvernatorul BNR arată, însă, că nivelul riscului clienţilor perceput de bănci a crescut, această fiind una dintre explicaţiile date de Isărescu pentru creşterea dobânzilor la creditele noi în valută acordate persoanelor fizice şi firmelor, în noiembrie faţă de octombrie. Aceasta, deşi dobânda Euribor, folosită că referinţă la aceste credite, a scăzut, iar perspectivele de stabilitate ale cursului de schimb se menţin, tot potrivit declaraţiilor şefului băncii centrale.
Cu toate acestea, Isărescu anticipează că declinul creditării în valută va fi mai puţin accentuat anul acesta, iar evoluţia creditării totale pentru sectorul privat va reveni în teritoriu pozitiv, susţinută de avansul împrumuturilor în lei, după ce în 2014 acelaşi obiectiv a eşuat.
