‘Spunem mereu că băncile sunt unităţi autonome, care urmăresc profitul, şi lumea înţelege că e un minister al băncilor, ministru e guvernatorul, toţi ăia sunt subordonaţi şi trebuie să asculte. Noi dăm normele. Nu este în avantajul băncilor comerciale un asemenea comportament, dar el se repetă. La ghişeu, în 90% din cazuri, cam aşa când nu au o explicaţie, din ignoranţă, necunoaştere, nerespectarea regulilor, spun că nu îi lasă BNR, sau îi obligă BNR, depinde cum le convine’, a afirmat Isărescu.

Potrivit şefului BNR, o economie de piaţă nu poate funcţiona fără intermediere financiară iar reprezentanţii băncilor trebuie să explice acest lucru, să vorbească pe înţelesul oamenilor despre cât este de important sistemul bancar.

‘Voltaire a chemat odată copiii şi aceştia l-au rugat să spună o poveste cu bandiţi. Voltaire a început aşa: ‘A fost odată un bancher’. Pare să fie o glumă sinistră pentru bancheri dar aşa sunt. Băncile trebuie să fie înţelese corect de către societate pentru că într-o economie de piaţă, dumneavoastră (bancherii n.r.) ar trebui să repetaţi de câte ori aveţi ocazia, nu avem alt mecanism de transfer al economisirilor către investiţii, nu poate să funcţioneze o economie de piaţă fără sistem de intermediere financiară. Este vital. Şi Lenin când a schimbat sistemul a spus: ocupaţi băncile, averile şi poşta. Nu e de glumă aici. Vorbim despre datoria dumneavoastră de a vorbi pe înţelesul oamenilor despre cât de important este sistemul bancar’, a subliniat guvernatorul.

De asemenea, acesta a precizat că băncile au numeroase proceduri corecte care, însă, nu ţin seama de percepţia clienţilor.

‘Bineînţeles că nu putem să facem reglementări interne pe placul clienţilor, dar să ţinem cont ce înţeleg clienţii cred că pe zi ce trece devine tot mai necesar. Multe proceduri nu au avut în vedere ce se va înţelege în spaţiul public, dincolo de uşa băncii’, a mai arătat Isărescu.

 

El a menţionat, în context, că acest fapt a dat sentimentul că sistemul bancar este o castă iar ideea s-a amplificat.

‘Cred că ar trebui să reanalizăm procedurile bancare şi din această perspectivă. Eu am fost coleg de facultate, îl cunosc de peste 50 de ani, cu vicepreşedintele Parlamentului European, Ioan Mircea Paşcu. A avut o experienţă cu o bancă din România la care avea conturile de 20 de ani. A sunat pe mai mulţi şi a ajuns la concluzia că băncile din ţara noastră nu se îngrijesc de clienţi. Nu au niciun fel de consideraţie pentru clienţi. A fost expresia lui cea mai blândă din ce mi-a fost dat să aud. Când eşti în faţa unor asemenea aprecieri deloc pozitive este imposibil să nu te întrebi ce spune, oare, omul obişnuit despre modul în care lucrează băncile cu clienţii. ‘Mi-a spus că nu pot să fac cutare pentru că sunt normele Băncii Naţionale’. Ce norme? E dureros că după atâţia ani omul de la ghişeu, când nu-i convine ceva, spune că e Banca Naţională. Sunt normele voastre, ale băncilor comerciale. Cică, da, dar noi putem să găsim o soluţie. Adică noi, nu Banca Naţională. Păi, ce e asta?’, a afirmat Mugur Isărescu.

Potrivit acestuia, toate autorităţile de reglementare atrag tot mai des atenţia că eşecurile din politica de conformitate au ca sursă şi reducerea treptată din ultimii ani a bugetelor de training la nivelul societăţilor financiare, de credit.

‘În consecinţă, şi băncile din România trebuie să îşi asume, din ce în ce mai mult, specializarea continuă a angajaţilor şi menţinerea unei conduite adecvate a acestora sunt priorităţi în strategia de dezvoltare şi cea de compliance’, a mai spus Isărescu. AGERPRES