Se pare că în Islanda lucrurile stau un pic altfel atunci când vine vorba de datorii, în sensul că în cazul în care aceştia au de dat bani cuiva străin, islandezii îşi pot permite să aleagă dacă vor să plătească aceste datorii. Despre ce este vorba mai exact? Preşedintele Olafur Ragnar Grimsson a cerut organizarea unui referendum naţional, prin care poporul să fie consultat în privinţa datoriilor pe care Islanda le are faţă de clienţii străini ai Icesave Bank,&nb
Se pare că în Islanda lucrurile stau un pic altfel atunci când vine vorba de datorii, în sensul că în cazul în care aceştia au de dat bani cuiva străin, islandezii îşi pot permite să aleagă dacă vor să plătească aceste datorii.
Despre ce este vorba mai exact? Preşedintele Olafur Ragnar Grimsson a cerut organizarea unui referendum naţional, prin care poporul să fie consultat în privinţa datoriilor pe care Islanda le are faţă de clienţii străini ai Icesave Bank, un fond ce aparţinea băncilor Landsbanki şi Kaupthing, care a dat faliment. ambele bănci au fost naţionalizate în 2008.
În ciuda opoziţiei Uniunii Europene, a Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale, care au dezaprobat o astfel de operaţiune, preşedintele islandez a cerut organizarea acestui referendum pentru a vedea dacă oamenii sunt de acord ca ţara lor să înapoieze celor 300.000 clienţi străini banii pe care aceştia îi aveau depuşi la Icesave.
Referendum este organizat în urma unei masive revolte populare ce a luat naştere din cauza adoptării unei legi cunoscută sub numele de „legea Icesave”, care presupune ca guvernul de la Reykjavik să plătească eşalonat datoria de 3,8 miliarde de euro, de acum până în 2024, sumă ce reprezintă nu mai puţin de 40% din PIB-ul anual al insulei.