Eforturile diplomatice marcate de o frenezie de apeluri telefonice între liderii occidentali și Moscova au eșuat în a atenua tensiunile în jurul Ucrainei. Kremlinul a denunțat „isteria” americană și Joe Biden l-a amenințat pe Vladimir Putin cu „repercusiuni severe și rapide” în caz de atac.
Washingtonul a insistat vineri pe riscul unei invadări “iminente” a Ucrainei de către Rusia, care a masat peste 100.000 de soldați în apropierea frontierei și a început manevre militare în Marea Neagra și în Belarus, înconjurând de facto țara.
O asemenea invazie ar avea consecințe „rapide și severe” pentru Rusia, a avertizat sâmbătă Joe Biden într-o discuție cu omologul său rus, citat de La libre Belgique.
„Isteria a atins apogeul”, a comentat consilierul diplomatic al lui Vladimir Putin, Iurii Ușakov, care a precizat că cei doi președinți au convenit „să continue contactele la toate nivelurile”.
Șeful diplomației americane, Antony Blinken, a avertizat sâmbătă, după discuția cu omologul lui, Serghei Lavrov, contra unei posibile „provocări” rusești, pretext pentru război.
„Nimeni nu ar trebui să fie surprins dacă Rusia declanșează o provocare sau un incident pe care să-l utilizeze apoi pentru a justifica o acțiune militară pe care a planificat-o de la început”, a spus el.
Vladimir Putin a criticat livrările de amploare de armament modern
De la primele desfășurări de trupe în apropierea Ucrainei, în noiembrie, Moscova neagă orice intenție de invazie, dar cere încetarea extinderii NATO și a sprijinului Occidentului pentru această fostă republică sovietică, pe care o consideră ca făcând parte din sfera sa de influență.
Cu ocazia discuției cu președintele francez, Emmanuel Macron, Vladimir Putin a criticat „livrările de amploare de armament modern” către vecinul său, estimând că ele creează „condițiile prealabile unor posibile acțiuni agresive ale forțelor ucrainene” în estul Ucrainei, unde Rusia susține de opt ani separatiști înarmați.
Lista țărilor care le cer cetățenilor lor să părăsească Ucraina
Lista țărilor care le cer cetățenilor lor să părăsească Ucraina nu încetează să se lungească, cu Statele Unite, Germania, Italia, Regatul Unit, Țările de Jos, Canada, Norvegia sau Australia, Japonia și Israel.
Compania aeriană KLM a anunțat sâmbătă suspendarea, până la noi ordine, a zborurilor spre Ucraina. Moscova și-a rechemat de asemenea o parte a personalului său diplomatic, afirmând că se teme de „provocări” adverse.
Și Statele Unite au ordonat plecarea celei mai mari părți a personalului ambasadei americane de la Kiev, arătând că o ofensivă rusă poate „începe în orice moment și fără avertisment”. Canada a anunțat sâmbătă că își închide temporar ambasada de la Kiev și își mută operațiunile într-un birou temporar la Lviv, în vestul Ucrainei. Și Australia a anunțat duminică că își evacuează ultimii diplomați aflați încă la post la Kiev, deplasându-și și ea activitățile la Lviv.
Declarațiile care nu fac decât să provoace panică
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a apreciat din nou declarațiile americane prea alarmiste.
„Toate aceste informații (privind un eventual atac) nu fac decât să provoace panică și nu ne ajută”, a spus el.
La Kiev, mii de manifestanți au defilat sâmbătă, spunând că refuză să cedeze panicii, chiar dacă iau amenințarea în serios.
„Panica nu folosește la nimic. Trebuie să ne unim și să luptăm pentru independența noastră”, declară studenta Maria Cerbenko, care ține o pancartă ”Rămân calmă. Iubesc Ucraina”.
Rusia a lansat noi manevre navale în Marea Neagră
Sporind tensiunile, Rusia a lansat sâmbătă noi manevre navale în Marea Neagră pentru a face exerciții în vederea „apărării” Crimeii, peninsula anexată în 2014.
Ministerul Apărării a afirmat de altfel că marina rusă a gonit un submarin american din apele sale în oceanul Pacific, sâmbătă
Fals, a răspuns Washingtonul: „Nu e nimic adevărat în afirmațiile rusești privind operațiunile nostre în apele lor teritoriale”, a dezminițit armata americană.
Ocidentalii exclud să-și angajeze armatele în caz de război, dar au prevăzut represalii economice devastatoare.
Această criză este, potrivit occidentalilor, cea mai periculoasă în Europa de la sfârșitul războiului rece.
Casa Albă a schițat deja scenariul ofensivei ruse, referindu-se la probabile „bombardamente aeriene și tiruri cu rachete” și un asalt posibil contra capitalei Kiev.
Cancelarul german, Olaf Scholz, urmează să preia ștafeta, mergând la Kiev luni și la Moscova marți.